Braşovul, lider la alfabetizare, peste Cluj sau Sibiu

Un studiu recent realizat de UNESCO pune semnul egal între analfabetism şi sărăcie. Oamenii care trăiesc la limita supravieţuirii preferă ca cei mici să contribuie la bugetul casei, muncind şi ei.
Din datele Institutului Naţional de Statistică aflăm că judeţul din România cu cel mai mare procent de analfabeţi este Giurgiu. E urmat de Călăraşi, Ialomiţa şi de Teleorman. La capătul opus sunt Braşov, Sibiu şi Cluj, scrie recorder.ro.
Cifrele ultimului recensământ din România (octombrie 2011) ne pun în faţă situaţia analfabetismului din ţara noastră: aproximativ 245.000 de oameni din România nu ştiu să scrie, să citească şi îşi pun amprenta în locul în care trebuie să semneze. Aceştia sunt cei pe care UNESCO i-a încadrat, acum o jumătate de secol, sub titulatura „analfabetism absolut”.
Dacă am încerca să-i strângem într-un tablou, am putea spune că numărul persoanelor analfabete din România echivalează cu populaţia unui oraş mare, cum e Braşovul.
Undeva la periferia acestui oraş mare mai sunt şi analfabeţii care, oficial, nu există. Ei nu sunt luaţi în calcul în statistici şi, în general, nicăieri în societate. Sunt aproximativ 7.000 de oameni în România care nu au avut vreodată un certificat de naştere şi nu s-au putut înscrie la şcoală, fiind, astfel, condamnaţi la analfabetism.
Ceea ce ne trage şi mai în jos, ca pe nisipul dintr-o clepsidră, este bilanţul contabil din această poveste. Un calcul al Băncii Mondiale spune că lipsa investiţiilor în educaţie va avea un cost uriaş pentru viitorul apropiat la României: 900 de milioane de euro pe an. Pe ce se duce sacoşa asta cu bani? Pe pierderi şi cheltuieli. Iar când vine vorba de analfabeţi, pierderile sunt mari: lipsa de productivitate şi de forţă de muncă, cheltuieli cu necazurile de zi cu zi din viaţa unui analfabet (analfabeţii n-au, de obicei, asigurări medicale; când se îmbolnăvesc, se duc la urgenţă. Iar când nu mai au unde să se ducă, mulţi se duc la puşcărie. Şi-acolo sunt alte cheltuieli).
Pierdem şi nu punem mai nimic înapoi. România este codaşă în Uniunea Europeană la banii alocaţi pentru educaţie. În 2018 vom investi  2,98% din PIB în şcoala românească. În acest timp, ţări precum Ungaria, Croaţia sau Lituania alocă în jur de 5% din PIB pentru educaţie, iar Danemarca învesteşte în formarea generaţiilor viitoare 7% din PIB.