Braşovul la ski, „prognoză de faliment”. „Sezonul de iarnă devine tot mai scurt, tot mai călduros, tot mai scump”

Clujeanul Iancu Şerbănescu, administratorul domeniului schiabil de la Buscat, a fost reales în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Transportatorilor pe Cablu din România. Consiliul Director este completat de Alexandru Gârbacea (Cheile Grădiştei/ Braşov) şi Dan Gherman (Păltiniş Arena) - vicepreşedinţi, Mihaela Dobre (Platoul Soarelui Straja) - secretar, Vasile Richea (Azuga), Burjan Laszlo (Şumuleu Mic) şi Adrian Handrau (Mărişel Ski and Summer Resort) - membri. Votul pentru alegerea noii conduceri a avut loc la Cheile Grădiştei.

Reinventare, strategia 4 anotimpuri
„Zăpada din ce în ce mai puţină ne obligă să facem investiţii în producerea de zăpadă artificială, iar costurile sunt din ce în ce mai mari, ceea ce face ca şi preţurile plătite de turişti să fie mai mari şi turismul alpin autohton să devină mai puţin interesant. În plus, avem cea mai mare cotă de TVA din Uniunea Europeană la transportul pe cablu, 19%. În aceste condiţii, domeniilor schiabile le este din ce în ce mai greu să ţină pasul cu cheltuielile. Sezonul de iarnă devine tot mai scurt, tot mai călduros, tot mai scump. Multe domenii schiabile vor falimenta sau vor investi în activităţile de vară pentru a-şi acoperi cheltuielile de peste iarnă şi pentru a rămâne atractive pentru turişti”, spune Iancu Şerbănescu, preşedintele ATCR.
În mandatul anterior, asociaţia a reuşit să facă lobby cu succes pe lângă instituţiile statului astfel încât să fie reintrodusă vacanţa de schi în calendarul anului şcolar, în luna februarie, dar şi posibilitatea ca această vacanţă să fie acordată în funcţie de decizia fiecărui Inspectorat Şcolar Judeţean în parte: „Acest demers a venit în ajutorul turismului montan din România şi s-a reuşit să se salveze o parte din sezonul de iarnă”.

Se cere un decalog al schiorului. Acum nici Jandarmeria, nici Salvamontul nu pot interveni
Pentru viitor, obiectivele sunt două: TVA de 9% şi proceduri clare de salvare şi reguli stricte pentru schiori. „Avem nevoie de un decalog al schiorului, de un regulament al schiorului astfel încât cei care vin pe pârtii să fie obligaţi să urmeze nişte reguli foarte clare. Vorbim aici de obligativitatea purtării căştii de protecţie, a echipamentului adecvat, dar şi la neacceptarea săniilor pe pârtiile de schi. În mare parte aceste reguli există, dar nu toţi turiştii le respectă. Iar în momentul de faţă nici Jandarmeria, nici Salvamontul nu au o bază legală pentru a lua măsuri când aceste reguli nu sunt respectate. De exemplu, împotriva unui schior care merge extrem de periculos şi îi pune în pericol pe ceilalţi nu sunt foarte multe măsuri care pot fi luate”, spune Iancu Şerbănescu.

Proceduri de salvare distincte
Totodată, asociaţia consideră că e nevoie de proceduri adaptate specificului fiecărui domeniu schiabil în ceea ce priveşte salvarea turiştilor de pe instalaţiile de cablu.
„Ne dorim să încheiem un protocol de colaborare cu instituţiile statului cu atribuţii în domeniul salvării şi să realizăm o procedură adaptată fiecărei instalaţii pe cablu din România, astfel încât să se ştie foarte bine ce este de făcut în situaţia în care oamenii rămân blocaţi în instalaţiile de teleferic. În acest fel se poate scurta semnificativ timpul de intervenţie în caz de accident şi cresc şansele de salvare în siguranţă”, spune sursa citată.