Braşovul, la Radiografie

Specialiştii Universităţii Transilvania au pregătit o hartă a nevoilor de servicii medicale în judeţul Braşov, tema de cercetare fiind propusă de Consiliul Judeţean Braşov. Studiul „Responsabilitate, Strategie, Prioritizare şi Integritate în dezvoltarea Regională, durabilă a sistemului de sănătate din judeţul Braşov”, coordonat de dr. med. Andreea Elena Neculau, a fost unul dintre cele 13 proiecte ce au beneficiat de finanţare din partea Universităţii Transilvania.

Doar 4 comune din judeţ nu au medic de familie
Potrivit studiului, în ceea ce priveşte serviciile medicale pentru copii, autorii studiului au amintit că acestea sunt asigurate în cele două spitale de pediatrie (la Braşov şi Făgăraş), amândouă cu ambulatorii integrate. De asemenea, în studiu se arată că „la nivel de cabinete de medicină de familie, care sunt relativ uniform distribuite, nevoia de servicii destinate populaţiei pediatrice este acoperită prin pachetul de bază de servicii medicale. Doar patru comune din judeţ (Caţa, Ticuşu, Şercaia, Augustin) nu au medic de familie, ceea ce face accesul la servicii dificil”.

Neurologia, psihiatria şi recuperarea pediatrică - specialităţi deficitare la Braşov
Situaţia este mai complicată când se pune problema asistenţei medicale de specialitate pentru copii, în raportul de cercetare fiind menţionat faptul că „analiza datelor statistice, precum şi interviurile cu actorii cheie arată că există un deficit la nivel de specialităţi, cum ar fi neurologia şi psihiatria pediatrică, recuperare pediatrică”.
În judeţul Braşov, copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 9 ani reprezintă 20% din populaţie. 46.654 (35,4%) dintre copii trăiesc în mediul rural, iar 84.792 (64,6%) trăiesc în mediul urban.

Este nevoie paturi de îngrijire pe termen lung, pentru persoanele de vârsta a treia
În ceea ce priveşte persoanele de vârsta a treia (cele trecute de 65 de ani), ponderea acestora în totalul populaţiei judeţului Braşov este de 15,8%, tendinţa fiind una crescătoare. „Din punct de vedere al nevoilor de servicii medicale, creşterea ponderii populaţiei vârstnice, care asociază frecvent multe morbidităţi, impune asigurarea accesului la servicii de diagnostic şi tratament în ambulatoriu şi în mediul spitalicesc, în instituţii cu paturi de îngrijire pe termen lung, îngrijiri paliative şi la domiciliu”, se arată în cercetare.

Nivelului de sanitaţie redus pentru persoanele din grupuri marginalizate  
Autorii studiului au analizat şi grupurile marginalizate „În judeţ există un număr estimativ de 10.800 de persoane care trăiesc în aceste zone (estimările Băncii Mondiale – sursa: Lista localităţilor rurale cu zone marginalizate din judeţul Braşov). Distribuţia în judeţ a acestor grupuri este în special în partea de nord-vest a judeţului”, se arată în studiu. În ceea ce priveşte nevoile de sănătate pentru această categorie de sănătate, autorii cercetării susţin că se aşteaptă la o incidenţă crescută a bolilor infecto-contagioase (din cauza nivelului de sanitaţie redus), la o incidenţă crescută a sarcinilor în adolescenţă şi a complicaţiilor perinatale, precum şi la o rată scăzută de acoperire vaccinală.

Cele mai frecvente afecţiuni în judeţ: respiratorii, digestive, ale pielii
Cercetarea cuprinde şi o analiză a celor mai frecvente afecţiuni. Conform studiului, dintre bolile acute cele mai frecvente sunt cele respiratorii, cu incidenţa cea mai mare la grupa de vârstă 0 - 14 ani (57,84%). „Acest fapt sugerează nevoia de intervenţii în special pe capacităţile de acut din şcoli (triaj epidemiologic corespunzător)”, este recomandarea autorilor studiului. Afecţiunile respiratorii sunt urmate de bolile digestive, ale pielii şi de cele infecţioase şi parazitare.
De asemenea, cercetătorii Universităţii Transilvania au constatat că, în cazul adulţilor, incidenţa afecţiunilor digestive este ridicată, iar o problemă este că numărul de gastroenterologi din judeţul nostru este destul de mic.  

Obezitatea la copii: 12,6%
O altă constatare a specialiştilor este că aproximativ 12,6% din copii prezintă exces de greutate.

Problemele Braşovului: de la servicii inexistente la serviciilor utilizate necorespunzător
În urma analizelor realizate de cercetătorii Universităţii Transilvania au fost identificate mai multe categorii de probleme.
Astfel, în ceea ce priveşte asistenţa stomatologică în şcoli sau serviciile de înaltă specializare în spitale (cum ar fi anumite tehnici de endoscopie - ERCP), acestea sunt aproape inexistente. Totodată nu există servicii precum „serviciul stop fumat”, serviciile de terapie a dependenţelor, serviciile de consiliere în nutriţie.
De asemenea, au fost identificate şi servicii insuficiente faţă de nevoi, cum ar fi cele de paliaţie, planning familial, ambulatorii de specialitate, servicii de internare cronici. Nu în ultimul rând, a fost realizată şi o listă a serviciilor utilizate necorespunzător, cum este cazul centrelor de permanenţă, spitalizarea de zi a gravidei cu risc.
În cercetare se mai arată că la nivelul judeţului există o disponibilitate redusă serviciilor ambulatorii de obstetrică şi ginecologie în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Prea puţini medici cu specializarea chirurgie generală, prea mulţi psihiatri
Conform studiului, în judeţul Braşov, în ambulatoriile de specialitate ar trebui să fie 552 de medici, însă, în realitate, sunt 485 în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În unele specialităţi este deficit de medici (în total 169), iar în altele există un surplus (în total 100). De exemplu, în cazul psihiatrilor, conform normativului raportat la populaţie, ar trebui să fie 12 medici, dar în realitate sunt 38.
La polul opus, este specializarea chirurgie generală, unde normativul prevede 63 de medici, dar, în realitate, sunt 30, deficitul fiind de 33.