Brașovul, inclus în patrimoniul UNESCO

În premieră pentru Brașov, un arhitect cu experiență, Dan Median, a realizat prima clasificare și codificare a fortificațiilor Cetății, alcătuind, pe temeiul informațiilor culese, și o bază digitală de date. La acest proiect lucrează de trei ani, o muncă desfășurată în mod benevol, de-a lungul căreia a strâns nu mai puțin de 5.000 de fotografii, bătând străzile orașului. În cercetarea sa, Dan Median a pornit de la o lucrare privind cetățile medievale transilvănene, în evoluția și dezvoltarea fortificațiilor din piatră: „Pentru Brașov, la nici unul dintre specialiști nu am găsit denumirea de turn de flancare, care vine de la flancarea orizontală a zidurilor de incintă a Cetății. Nu am întâlnit turnuri de artilerie, care sunt așa-zisele bastioane. Am descoperit că porțile de acum mai bine o sută de ani sunt, de fapt, de tipul arcelor de triumf. De asemenea, am găsit și nu am văzut scris până acum despre șanțurile de apărare din Brașov care sunt chiar pe două rânduri. N-am întâlnit nicăieri marcat valul de pământ de pe versantul Tâmpei și nici tunelurile pe care orice cetate medievală le avea. Despre unele nu se știa dacă aparțineau sistemului de fortificație sau sunt mai recente, folosite la canalizări și care acum nu mai sunt în funcțiune”. După clasificarea fortificațiilor, arhitectul Dan Median a „intrat” în interiorul Cetății, pentru care a alcătuit un sistem de re-clasificare a construcțiilor civile, împărțite în două grupe: religioase și laice. În cele de cult, sunt șapte clădiri, dintre care, cea mai mare este Biserica Neagră, alături de Catedrala Romano-Catolică, cele două sinagogi, Mănăstirea Franciscană de pe str. Sf. Ioan, precum și Catedrala Ortodoxă din Piața Sfatului și Biserica „Sf. Treime” de pe str. George Barițiu. „La patru dintre ele am făcut releveele pentru că ce exista până acum în materie nu putea fi utilizat. Construcțiile laice le-am categorisit în mai multe grupe și, în final, a rămas partea de locuințe, de o mare diversitate. Plecând de la acest ansamblu, am încercat să merg spre interiorul clădirilor și am realizat clasificări, plecând de la tâmplării, acoperișuri, șarpante, ajungând la detalii, până la texturi de tencuieli și de zidărie, confecții metalice și elemente de protecție a ancadramentului porților”, explică Dan Median. Demersul, înscris în Agenda Locală 21 În urma cercetărilor efectuate, arhitectul Dan Median vine cu o propunere deosebit de însemnată pentru oraș și pentru dezvoltarea lui viitoare. „După înșiruirea fortificațiilor cetății, când ea s-a înconjurat cu două-trei rânduri de ziduri, autorii lucrării «Brașovul memorial» consideră că Brașovul este cea mai puternică fortăreață din Transilvania. Dacă la aceste argumente adăugăm și existența Bisericii Negre, precum și a altor construcții de același nivel, unice în România, atunci putem aprecia că Brașovul merită și are dreptul să fie inclus în patrimoniul UNESCO pentru a reprezenta România. Acest demers l-am înscris și în Agenda Locală 21, strategia de dezvoltare a municipiului Brașov, pentru a fi luat în considerare de către autorități și în vederea atragerii de fonduri pentru a putea conserva monumentele Cetății”, afirmă specialistul. Rezultatele cercetărilor și proiectele de arhitectură ale lui Dan Median, alături de alte lucrări importante în domeniu, pot fi vizionate în cadrul Expoziției „Arhitectura 2005-2006”, organizată, în perioada 14 – 18 martie, de Ordinul Arhitecților din România, filiala Brașov-Covasna-Harghita, în Aula Universității „Transilvania”.