Braşovul, în urmă cu un secol: clădiri care nu mai sunt, străzi redenumite, zone cu o altă înfăţişare

Braşovul era un oraş „tradiţional, unde schimbările intră foarte lent“, aşa cum spunea cărturarul Sextil Puşcariu. În aprilie 1923, într-o revistă literară a vremii, cineva notase: „Braşovul e cel mai frumos oraş din România Mare“, dar ceva mai târziu, scriitorul Meschendorfer, comentând vremea de la poalele Tâmpei, a spus că este „cea mai nevricoasă climă din lume“. Braşovul bunicilor a rămas doar în fotografiile de epocă păstrate în cuferele înnegrite de vreme. Au dispărut biserici, farmecul plimbărilor de pe Corso, tramvaiul cu aburi şi trăsurile.
Din ultimele două secole ale ultimului mileniu au rămas mărturie o mulţime de fotografii. Vederile de epocă arată cum era Braşovul începutului de secol XX. Unele clădiri au fost demolate, altele mai sunt şi acum. Cele mai multe străzi şi-au schimbat înfăţişarea. Cârcotaşii spuneau că este un oraş provincial anost. Aspectul caselor nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cărturarul Sextil Puşcariu arăta că, la începutul secolului XX, casele aveau un singur cat, iar camerele şi băile se adăugau întotdeauna pe orizontală şi nu pe verticală. Casele modeste aveau salon, dormitor, prânzitor (sufragerie) şi bucătărie.

Iorga, prima stradă cu case în stil românesc
În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus, pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite. Gara a fost construită în 1873. La începutul secolului XX, actuala stradă Mihai Eminescu se numea strada Cetăţuii. Pe locul unde se află astăzi Parcul Titulescu se afla un maidan unde se juca fotbal. Tramvaiul trecea pe lângă terenul viran de la parc.

Piaţa Sfatului, plină de tarabe
Piaţa Sfatului se numea Târgul Grâului şi era plină de tonete cu zarzavat la care vindeau ţărănci. Pavajul era din pietre de râu. Tot  acolo, pe Şirul Grâului, era Corso, unul dintre locurile preferate de plimbare ale braşovenilor. La fel şi actuala stradă Hirscher. În altă parte era piaţa de peşte, unde se găseau din belşug bucăţi de nisetru, morun, ştiuci şi cegă. Lumea bună se plimba pe aleea din Livada Poştei, între Rectoratul de acum şi Biblioteca Judeţeană. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani şi un chioşc cu fanfară.

Locuri de plimbare
Elevii de liceu nu aveau voie singuri pe Promenadă, dacă erau prinşi, le era scăzută nota la purtare. În schimb ţineau maialuri în Poiana Braşov şi în Noua. Toţii elevii, fie că erau fetele de la Principesa Elena sau băieţii de la Şaguna sau Honterus, aveau uniforme. Când se ţinea târgul de toamnă în Târgul Grâului, elevii aveau voie să meargă şi ei. Băieţii dăruiau fetelor linguri de lemn, iar servitoarele primeau turtă dulce cu oglindă.

Excursii la statuia lui Arpad
Elevii se plimbau şi pe Tâmpa, până la soclul Statuii lui Arpad sau făceau excursii pe drumul de Poiană, unde un sas ţinea un restaurant. Drumeţiile pe cărările din păduri erau iniţiate de organizaţia cercetaşilor. Statuia propriu-zisă de pe Tâmpa nu mai era, deoarece fusese aruncată în aer de un student român. Tinerii studioşi erau încântaţi de librăriile şi de magazinele de pe actuala stradă a Republicii. Un negustor ţinea un magazin cu tot felul de jucării, păpuşi, gravuri şi cărţi. Erau multe magazine cu tot felul de mărfuri, de la încălţăminte la cuie şi pluguri pentru munca câmpului.

Industria, la marginea oraşului
Întreprinderile industriale erau aşezate în general în cartierele Blumăna şi Braşovul Vechi. În Şchei şi în Dârste erau multe mori de apă. În spatele actualei Maternităţi era un teren în terase, numit Dealul Romurilor, unde se înălbea pânza. La Bastionul Ţesătorilor, pe actualul teren de tenis Olimpia, era patinoarul. Clădirea Facultăţii de Silvicultură, de lângă Poarta Ecaterinei, era Şcoala Evanghelică de Fete. A fost construită între anii 1874 – 1876.
Zidurile de apărare au început să fie demolate din cauza extinderii oraşului. După al doilea război mondial, înfăţişarea Braşovului s-a schimbat mult, o dată cu construirea cartierelor muncitoreşti. (BizBraşov.ro)