Curs BNR

1 EUR = 4.7218 RON

1 USD = 4.2434 RON

1 GBP = 5.2941 RON

1 XAU = 194.6143 RON

1 AED = 1.1552 RON

1 AUD = 2.9577 RON

1 BGN = 2.4142 RON

1 BRL = 1.1247 RON

1 CAD = 3.2319 RON

1 CHF = 4.2986 RON

1 CNY = 0.6172 RON

1 CZK = 0.1852 RON

1 DKK = 0.6325 RON

1 EGP = 0.2556 RON

1 HUF = 1.4518 RON

1 INR = 0.0615 RON

1 JPY = 3.9255 RON

1 KRW = 0.3591 RON

1 MDL = 0.2415 RON

1 MXN = 0.2225 RON

1 NOK = 0.4901 RON

1 NZD = 2.8374 RON

1 PLN = 1.1104 RON

1 RSD = 0.0401 RON

1 RUB = 0.0673 RON

1 SEK = 0.4492 RON

1 TRY = 0.7418 RON

1 UAH = 0.1664 RON

1 XDR = 5.8479 RON

1 ZAR = 0.3042 RON

Editia 7240 - 03 iul 12:20

Braşovul, în topul judeţelor din care se emigrează pe rupte

Autor: Ovidiu VRÂNCEANU

Publicat la 08 martie 2019

Un nou fenomen care dă de gândit: transformarea migraţiei temporare în şedere pe termen lung

Braşovul, în topul judeţelor din care se emigrează pe rupte

În 2017, mai mult de 25.000 de români au obţinut şi o altă cetăţenie într-o ţară membră a Uniunii Europene, iar dintre aceştia o treime şi-au ales cetăţenia italiană. În perioada 2007-2017, mai mult de 236.000 de români au obţinut cetăţenie într-o ţară din Uniunea Europeană, arată cel mai nou raport al Eurostat, biroul de statistică al UE. Cifrele reliefează tendinţa românilor de a migra definitiv.
„Raportul trimite la un alt tip de migrare pe care nu l-am discutat în presa românească până acum şi începe să devină fenomen de masă demn de luat în seamă: transformarea migraţiei temporare în şedere pe termen lung. Tendinţa românilor de a rămâne definitiv în străinătate pe ultima perioadă este mai mare decât pentru polonezi. Evident că, în condiţiile în care economia merge mai bine, dar nu convingător de bine, instituţiile lucrează prost, practic guvernul nu binevoieşte să discute măcar despre o strategie de îmbunătăţire a situaţiei în domeniu, fenomenul de-adevăratelea negativ este acela de transformare a migraţiei temporare în migraţie definitivă”, a declarat prof. univ. dr. Dumitru Sandu (foto) de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Medicală a Universităţii din Bucureşti.
Numărul de cetăţenii acordate românilor este în ordinea dimensiunii comunităţilor de români din ţările respective. Cea mai mare comunitate este în Italia, peste 1 milion de români, urmează Spania, unde sunt uşor sub un milion de români, pe locul trei Germania, apoi Marea Britanie. Astfel, cele mai multe cetăţenii au primit în 2017 românii din Italia (8.000), Germania (4.200), Marea Britanie (3.000), Franţa (1.882) şi Belgia (2.000).
Cu toate acestea, au fost acordate mai puţin de 700 de cetăţenii spaniole românilor. Acest lucru poate fi explicat prin politica din Spania de acordare a cetăţeniilor, care presupune o rezidenţă de minimum 10 ani pentru cetăţenii din spaţiul european, în timp ce în Italia perioada minimă este de 4 ani, iar în Franţa este de 5 ani. În consecinţă, este de aşteptat în următorii ani o explozie a numărului de cetăţenii spaniole acordate românilor.
„Avem 25.000 de români în care şi-au luat cetăţenie în UE în 2017 şi avem mai multe cetăţenii în Italia, pentru că sunt mai mulţi în Italia. Ordinea este legată de mărimea comunităţilor diasporice. Cert este că, în timp, atractivitatea Spaniei devine mai mare decât atracţia spre Italia. Începem să discutăm din ce în ce mai mult în spaţiul românesc despre migraţie definitivă, iar migraţia definitivă spre Spania este mai mare ca tendinţă decât spre Italia. Simplu spus, românii se simt mai bine în Spania”, a mai explicat profesorul Dumitru Sandu.
Judeţele Timiş, Cluj, Argeş, Braşov şi chiar municipiul Bucureşti se află printre zonele din care au emigrat cei mai mulţi români în 2016, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În mod surprinzător, românii continuă să plece din judeţele bogate din punctul de vedere al investiţiilor, unde şomajul este foarte scăzut.
„În interiorul ţării avem datele INS, care spun exact de unde anume se pleacă mai mult sau mai puţin la nivel de judeţ din România în diferite ţări din UE. M-am uitat pe ultimii 10 ani şi am observat că tendinţa este că practic migraţia definitivă pe termen lung în străinătate a fost în prima perioadă în principal din zona Transilvaniei”, a mai spus profesorul Sandu.
„În timp, fenomenul a devenit atât de puternic încât se pleacă din ce în ce mai mult şi din judeţele din Moldova”, a adăugat el.
Aproximativ 850.000 de persoane au primit cetăţenie în 2017 într-un stat din Uniunea Europeană, majoritatea fiind cetăţeni non-europeni. România face parte din top 5 ţări care au obţinut cele mai multe cetăţenii europene, dar este singura din interiorul Uniunii Europene.
De asemenea, România deţine şi a doua cea mai mare rată a naturalizării din UE. Naturalizarea se referă la numărul de cetăţenii acordate de o ţară timp de un an rezidenţilor străini raportat la numărul total de rezidenţi străini. Astfel, în România aproape 7 din 100 rezidenţi străini au obţinut cetăţenie. Cea mai mare rată a naturalizării este în Suedia, unde 8 din 100 de rezidenţi străini au primit cetăţenie suedeză în anul 2017.

+4 -1

Comentarii

ella

2019-03-09 06:52:09


Voi pleca si eu alaturi de alti tineri,vom studia in strainatate si vom ramane definitiv acolo.De-abia astept sa traiesc intr-o tara civilizata! Sper sa-mi aduc si parintii sa se bucure de tot ceea ce in Romania nu exista si nu cred ca va fi vreodata:dreptate,curatenie,meritocratie.

Costea Ion

2019-03-08 07:44:05


Ce merge mai bine??? Salariile asistaților de bugetari merg mai bine, nu economia. Pensiile „speciale” merg mai bine, atât! Cât despre județele bogate în „investiții”, de ce-ar sta brașovenii? Să lucreze ca sclavii, până la epuizare, în firme ca Ina, Stabilus sau Eldon???

rammstein

2019-03-08 07:19:33


oare de ce-or pleca ???.. nu va intrebati voi astia cu capul mare...de ce nu spuneti cu subiect si predicat motivul plecarii acestor tineri,si pleaca cei cu studii ,sau cu familii...si inca odata..DE CE-OR PLECA MAI FRATE???>>>

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional