Braşovul în 2070: Cea mai mică scădere a populaţiei. La polul opus, Teleorman: -73,2%

Populaţia ţării s-ar putea înjumătăţi în următorii 50 de ani, arată Institutul Naţional de Statistică, într-un raport citat de Hotnews.
În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori.
În varianta optimistă, pentru anul 2070, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori
În varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori.
În varianta medie România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori.
În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2070, la 13,8 milioane locuitori.
Scăderea populaţiei rezidente, în perioada 2019-2070, la nivelul judeţelor, în varianta medie de proiectare, va oscila între -73,2% (Teleorman) şi -4,5% (Braşov). Judeţele care ar înregistra o diminuare a populaţiei mai mică de 100 mii persoane ar fi: Braşov, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş.
În 2070 Municipiul Bucureşti ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,59 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 740,1 mii persoane). Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 108,7 mii persoane (56,2%) şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.
Populaţia judeţelor Prahova şi Argeş va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070, de -351,3 mii persoane şi respectiv de -271,7 mii persoane.
Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2019, populaţia rezidentă a regiunilor Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia ar urma să se reducă la puţin peste jumătate în anul 2070. La polul opus va fi regiunea Bucureşti-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai -1,3% datorată creşterii populaţiei judeţului Ilfov. Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între -21,8% în regiunea Centru şi -43,8% în regiunea Sud-Est.
Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi a populaţiei adulte, în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice.