Braşovul este cel mai important oraş din provincie pentru comerţul modern

Braşovul este primul oraş din provincie „sedus” de retailul modern, cu 46 de magazine ale reţelelor de comerţ. Cel mai bine reprezentaţi sunt francezii de la Carrefour, care au 14 magazine, de la hypermarket până la magazine de proximitate, urmaţi de cei de la Mega Image, cu zece magazine. Reţeaua Profi este prezentă în Braşov cu şapte magazine, în timp ce Lidl şi Billa au fiecare câte patru magazine. Braşovul mai are două magazine Metro Cash&Carry şi câte o prezenţă a lanţurilor Penny Market, XXL Mega Discount, Selgros, Kaufland şi Auchan.
Bucureştiul este de departe lider în ceea ce priveşte prezenţa retailerilor moderni, cu 408 magazine, din care 275 sunt ale reţelei Mega Image, în timp ce pe locul trei în acest top este Constanţa, cu 43 de magazine, aici Mega Image şi Profi fiind lideri cu câte nouă magazine. Clujul şi Timişoara, completează un Top 5 al retailului modern cu 36 şi, respectiv, 32 de magazine ale lanţurilor modele de retail.
După Bucureşti, Braşov şi Constanţa sunt oraşele care au atras cele mai multe investiţii ale retailerilor străini. Cele două centre urbane nu sunt în top 3 ca populaţie, însă sunt cele mai importante poluri turistice după Capitală. Fiecare dintre cele două are peste 40 de magazine, însă acest lucru reprezintă doar 10% din totalul unităţilor din Bucureşti.
„Puterea de cumpărare peste media naţională şi apetitul crescut pentru cumpărături sunt cele care îi îndreaptă pe retaileri către aceste oraşe. Mai mult, în centrele urbane consumatorii au venituri peste medie şi educaţie peste medie astfel că preferă să meargă la cumpărături în magazinele din comerţul modern. În zona rurală consumatorii încă aleg magazinul universal”, explică Daniel Mocanu, directorul general şi acţionarul majoritar al DAAS, unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente pentru hoteluri, restaurante şi magazine alimentare. DAAS va termina anul 2014 cu peste 100 de magazine utilate, dintre care zece sunt hipermarketuri. Cele mai multe unităţi rămân însă cele pe format mic, respectiv supermarketuri. „Mai mult, recuperarea investiţiei este mai rapidă în oraşele mari”.

La sate, rămâne problema cu „caietul”
Încă de la intrarea pe piaţă jucătorii din comerţul modern s-au orientat către zona urbană, însă în ultimii ani au atacat timid şi zona rurală. Comerţul tradiţional din localităţile din mediul rural este reprezentat în general de afaceri de familie şi proprietarii respectivi şi-au format deja o clientelă loială prin serviciile oferite, astfel că intrarea reţelelor internaţionale este mai dificilă. Mai mult, în multe cazuri vânzarea se realizează pe datorie, balanţa creditului urmărindu-se pe celebrul „caiet dictando“ şi stingându-se la finalul lunii, odată cu încasarea pensiilor şi a salariilor.
Jucătorii din comerţul modern au intrat pe piaţa locală în 1996 şi au schimbat faţa comerţului în zona urbană, transformând vânzarea „pe caiet” într-o amintire.

În cinci ani harta comerţului va arăta diferit
„Primele lanţuri internaţionale care au intrat pe piaţa din România au fost cele pe format mare – cash&carry şi hipermarketuri, iar acestea au acoperit oraşele mari pentru că au nevoie de o masă critică de clienţi pentru a-şi justifica investiţiile şi costurile şi pentru a deveni rentabile”, explică Alexandru Vlad orientarea unor jucători către oraşele mari. El precizează însă că în prezent suprafeţele mici şi medii sunt în plină expansiunea, astfel că în cinci ani harta comerţului modern va arăta diferit, reţelele urmând să se orienteze către zona urbană mică şi medie şi chiar către zona rurală. „Într-adevăr, multe dintre oraşele mari sunt mai bogate decât media, însă în timp vor fi acoperite şi celelalte localităţi”.