Braşovul este al şaselea în topul soldurilor creditelor persoanelor fizice

Cu 3,6 miliarde de lei, Braşovul ocupă locul şase într-un top al judeţelor cu cele mai mari solduri ale creditelor contractate de persoanele fizice. Pe primul loc se află Bucureştiul şi judeţul Ilfov care însumează 36,2 miliarde de lei, urmate de Cluj - 5,4 miliarde de lei, Timiş - 4,9 miliarde de lei, Constanţa - 4,7 miliarde de lei şi Iaşi - 4,3 miliarde de lei. 

Potrivit unui studiu statistic, cele mai mari solduri se înregistrează în judeţele unde salariile sunt mai mari decât în celelalte zone. Bucureştenii sunt fruntaşi şi în topul celor mai mari salarii plătite de angajatori, cu un câştig salarial mediu net de circa 2.300 de lei, şi conduc totodată şi topul în funcţie de numărul de angajaţi, de aproximativ un milion de persoane cu loc de muncă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). 

Din cele cinci judeţe aflate în faţa Braşovului în funcţie de nivelul soldurilor creditelor, Constanţa şi Iaşiul figurează cu un nivel mai mic al salariului mediu, de 1.729 de lei şi, respectiv, 1.676 de lei. Salariul mediu net la Braşov este de 1.789 de lei. În schimb, dintre judeţele aflate după Braşov în topul soldurilor, doar Argeşul are un salariu mediu mai mare - 1.975 de lei, aici valoarea creditelor fiind de 2,9 miliarde de lei. 

Potrivit economiştilor, regula generală este că acolo unde salariile sunt mai mari şi capacitatea de economisire a populaţiei este mai mare, dar şi cea de împrumut.  Analiştii spun că soldul creditelor acordate într-un judeţ depinde foarte mult de nivelul de dezvoltare economică din judeţul respectiv, dar şi de numărul de companii prezente în judeţ. De altfel şi BNR atrage atenţia că debitorii cu venituri inferioare salariului mediu pe economie (care este de 1.800 de lei în prezent) prezintă cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare. „Mai mult, circa 40% din salariaţii cu credite la bănci provin din acest segment al populaţiei, deşi concentrează mai puţin de o treime din expunere. Aceste aspecte, coroborate cu faptul că debitorii respectivi au cel mai mare risc de nerambursare, cresc fragilitatea financiară şi sensibilitatea la şocuri de rata dobânzii, de curs de schimb sau de venit”, potrivit BNR. Aceştia adaugă că sensibilitatea s-a confirmat în perioada 2008-2015, gradul de îndatorare a debitorilor cu un venit inferior salariului minim pe economic crescând în 2008, ca urmare a scăderii veniturilor debitorilor încadraţi anterior în clase de venit superioare şi creşterii sumelor de plată. „Odată cu ajungerea la scadenţă a creditelor existente în 2008 şi acordate debitorilor cu un venit inferior salariului minim pe economie, ponderea debitorilor din această categorie s-a diminuat, creditarea orientându-se în special către debitorii din categoria veniturilor superioare mediei pe economie”.