Braşovul, după moţiune

După votarea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului, social-democraţii braşoveni şi-au transmis imediat poziţia:  „mergem înainte”, a început „contraofensiva”.
Primul vizat a fost preşedintele României, Klaus Iohannis, despre care social-democraţii au spus că „aruncă azi ţara, lăsând-o fără viziune şi program de guvernare, fără guvern stabil, fără buget rectificat, în prag de iarnă şi în pline alegeri prezidenţiale va avea efecte devastatoare pentru economie şi pentru imaginea României în plan extern. Această zi de joi va rămâne în calendare ca «joia neagră» pentru economia şi democraţia românească”, se arată în comunicatul transmis redacţiei de către PSD Braşov.
Apoi, social-democraţii au anunţat că „acest moment negru pentru ţară va fi de scurtă durată, pentru că, în mai puţin de un an, vom reuşi să scăpăm definitiv, prin votul la prezidenţiale, locale şi parlamentare, de promotorii sărăciei şi concedierilor. Până atunci, această moţiune a fost doar o etapă în lupta noastră cu partidele austerităţii”.  De asemenea, social-democraţii braşoveni au spus despre parlamentarii care au votat moţiunea vor „salarii şi pensii tăiate, peste 400.000 de concediaţi din sistemul public, pedepsirea mediului de mediul de afaceri şi îngroparea programelor pentru tineri antreprenori”.
Nu în ultimul rând, social-democraţii din Braşov au anunţat că „PSD va căuta în Parlament cele mai bune soluţii pentru a scurta cât mai mult perioada de haos şi suntem convinşi că avem forţa să o facem. Votarea moţiunii de cenzură înseamnă începutul unei perioade de instabilitate şi austeritate pentru România”.
În final, PSD Braşov a amintit că urmează alegerile pentru alegerea preşedintelui României şi le-a cerut românilor „să se mobilizeze la prezidenţiale şi să nu lase toată puterea în mâinile unui singur om, mai ales în mâna unuia care nu a făcut nimic pentru români timp de cinci ani”.

„PNL s-a luptat fără pauză”
De cealaltă parte, printr-un mesaj postat pe pagina de Facebook a PNL Braşov, liberalii braşoveni au transmis că „Parlamentul a aprobat, astăzi (joi, n.r.), moţiunea de cenzură iniţiată PNL. Am debarcat un guvern devenit nelegitim, punând capăt guvernării PSD, care nu s-a exercitat în interesul cetăţenilor, social-democraţii fiind preocupaţi de salvarea infractorilor şi bunăstarea propriei clientele. PNL s-a luptat fără pauză, timp de trei ani de zile, împotriva abuzurilor PSD, depunând moţiuni de cenzură, moţiuni simple, sesizând Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia. Prin victoria de astăzi, facem primul pas către «România normală». O Românie normală este o ţară condusă de politicieni şi funcţionari publici cinstiţi, respectaţi şi integri, aleşi sau promovaţi în baza competenţelor dovedite, care au conştiinţa serviciului public pentru care au fost aleşi sau angajaţi”.

Ce urmează? Premier PNL, guvern PSD - Ponta, anticipate?
Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL la adresa Guvernului Dăncilă a fost adoptată, joi, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Au fost 238 de voturi pentru, 4 împotrivă.
La scurt timp după anunţul făcut în Parlament referitor la demiterea Guvernului, preşedintele Klaus Iohannis a organizat o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni în cadrul căreia a explicat următorii paşi. Astfel, astăzi, 11 octombrie, partidele parlamentare au fost invitate de Iohannis la negocieri pentru formarea unei noi majorităţi în legislativ.
În timp ce PNL va veni cu propria propunere pentru funcţia de premier, preşedintele partidului, Ludovic Orban (informaţie anunţată chiar de Orban), restul partidelor trebuie să facă anumite înţelegeri pentru a veni cu propuneri viabile.
Victor Ponta, liderul Pro România, a anunţat că este dispus să negocieze cu PSD pentru a merge în faţa preşedintelui Iohannis cu trei propuneri de premier.
După ce preşedintele Iohannis va fi de acord cu una dintre propuneri, persoana nominalizată va întocmi o listă de miniştri cu care va merge în Parlament pentru a obţine un vot de investitură.
În aceste condiţii, trei scenarii sunt vehiculate pentru viitorul Executiv al României:
- un guvern minoritar format de PNL, cu susţinerea partidelor care au votat moţiunea împotriva Guvernului Dăncilă;
- un guvern format dintr-o alianţă ad-hoc de Ponta-Pro România şi PSD;
- alegeri anticipate, o variantă mai complicată, dar nu imposibilă, pentru care partide precum PNL şi USR s-au pronunţat de multă vreme, inclusiv după adoptarea moţiunii de cenzură, variantă pe care inclusiv preşedintele Klaus Iohannis a propus-o în conferinţa de presă.
Parlamentul nu se poate dizolva în ultimele 6 luni de mandat ale preşedintelui, astfel că deocamdată rămânem cu guvern interimar, undeva până la maxim 45 de zile după cum se estima ieri. Guvernul Dăncilă rămâne în funcţie, dar cu atribuţii limitate până la numirea unui nou Executiv.
Scenariul alegerilor anticipate era vehiculat ieri cu un vot comun - alegeri locale şi parlamentare, în mai 2020.