Braşovul din 2027. Ieri s-a pus pe masă „viitorul”

Aeroportul Internaţional Braşov, Spitalul Clinic Regional de Urgenţă, extinderea domeniului schiabil sau trenul metropolitan, sunt câteva dintre proiectele pentru care Braşovul ar putea obţine fonduri europene în următorul ciclu bugetar european 2021 - 2027, dar şi prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Aceste proiecte, dar şi alte investiţii au fost discutate marţi de autorităţile locale braşovene şi de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, care a fost în cea de-a patra vizită la Braşov. Agenda ministrului a fost una încărcată, pentru că a avut două vizite în teren - una la aeroport, iar cealaltă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă - dar şi două întâlniri, una la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” - unde a discutat cu managerii colegiilor centenare din judeţul nostru, iar cealaltă la Primăria Braşov, unde au fost analizate mai multe proiecte pentru care autorităţile braşovene au în plan să depună cereri de finanţare.
 
Parte din investiţia la Aeroport ar putea fi recuperată din bani europeni
Pe şantierul terminalului Aeroportului Internaţional Braşov, Marcel Boloş s-a declarat impresionat de progresul lucrărilor. De altfel, el a şi spus într-o conferinţă de presă organizată după  vizitele şi întâlnirile în teren că în urmă cu patru ani era destul de sceptic în ceea ce priveşte proiectul aeroportului. „În anul 2016 eu am coordonat Master Planului pentru Transport. Atunci spuneam că această investiţie este imposibilă. Acum văd că investiţia este într-un stadiu avansat şi sunt uimit de modul în care au progresat lucrările”, a declarat ministrul.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a anunţat că a discutat cu ministrul despre posibilitatea obţinerii unor finanţări europene pentru proiectul aeroportului. „Vom încerca să decontăm o parte fondurile investite în echipamentele de şi de siguranţă de la aeroport”, a precizat Veştea.

Transportul metropolitan feroviar, un proiect de 250 milioane de euro, cu mari şanse de a obţine finanţare europeană
Corelat cu proiectul aeroportului este şi cel privind transportul feroviar metropolitan. De altfel, Marcel Boloş a precizat că „tot ce înseamnă conectivitatea aeroportului ar trebui să fie asigurat din fonduri europene nerambursabile”. Printre altele, ministrul a spus că proiectul trenului metropolitan, care este gândit la nivelul judeţului, un proiect estimat la 250 milioane de euro. „Finanţarea pentru acest proiect urmează să fie asigurată prin Programul Operaţional de Transport. Acesta este unul dintre cele mai avansate proiecte la nivel naţional şi îl felicit pe preşedintele Consiliului Judeţean Braşov şi pe toţi cei car s-au implicat ca acest proiect să prindă contur”, a declarat Boloş.
Acest proiect este unul destul de complex pentru că, a precizat secretarul de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Mihail Veştea, vizează atât investiţii în materialul rulant, cât şi în infrastructură. În primă fază se are în vedere operaţionalizare a şase trasee, respectiv Braşov - Bucureşti, Braşov - Codlea, Braşov - Feldioara, Braşov - Zărneşti, Braşov - Întorsura Buzăului şi Braşov - Sfântu Gheorghe. De asemenea, este luată în calcul şi legătura feroviară Braşov - Aeroportul Internaţional Braşov.
„Încercăm să valorificăm atât programele europene din ciclul bugetar 2021 - 2027, cât şi Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă şi să investim în achiziţia a 13 garnituri, câte două pentru cele şase trasee şi una pentru aeroport.  Aceste garnituri ar urma să fie operate prin Asociaţia de Transport Metropolitan. Tot din bani europeni ar urma să fie finanţate şi lucrările la legătura feroviară Braşov - Aeroport”, a mai spus Veştea.
Acesta a precizat că pentru a creşte atractivitatea transportului metropolitan ar urma să fie amenajate mai multe halte, dar şi electrificarea sectorului de cale ferată Braşov - Codlea.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov va „duce greul” până la finalizarea „Regionalului”
Ministrul Fondurilor Europene a anunţat că în domeniul sănătăţii, proiectul prioritar rămâne cel al Spitalului Clinic Regional de Urgenţă (SCJU) Braşov. „Am discutat astăzi despre stadiul pregătirii documentaţiilor tehnico-economice. În linii mari, discutăm despre o investiţie cu peste 800 de paturi, iar valoarea investiţiei este estimată la 400 milioane de euro”, a declarat Boloş.
Totuşi, până finalizarea lucrărilor la acest spital, unitatea medicală care va duce greul este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, unitate care a beneficiat de investiţii semnificative în ultimii ani. De altfel, ieri, în timpul vizitei ministrului la SCJU, şeful UPU-SMURD Braşov, dr. Cristina Vecerdi, a anunţat că lucrările la noua Unitate de Primiri Urgenţe vor fi gata în scurt timp, iar inaugurarea oficială va fi făcută, cel mi probabil, la începutul anului viitor.
De altfel, pe şantier, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a afirmat că anul acesta, pentru sănătate, din bugetul judeţului a fost alocată suma totală de 60 milioane de lei.
Pe de altă parte, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Călin Cobelschi, a declarat că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov este unul regional.
La rândul său, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Călin Cobelschi a precizat că  „în ultimii trei ani, la acest spital au fost realizate investiţii majore, mai mult decât s-a investit de la construirea unităţii, în anul 1973. Practic, în doi ani, acest spital şi-a schimbat faţa. Acest spital va deveni unul modern şi va trebui să facă faţă cerinţelor medicale, până la construirea unui spital regional. Construirea unui spital este un proiect de durată. Chiar dacă s-ar începe acum, acesta a ar putea fi funcţional în minim cinci sau şase ani”, a declarat Cobelschi. Totodată, el i-a spus ministrului că „Judeţeanul” ar trebui să funcţioneze şi după darea în folosinţă a „Regionalului”.

Foaie de parcurs pentru proiectul de extindere a domeniului schiabil: Din Braşov către Râşnov, posibil şi către în Predeal
În ceea ce priveşte proiectul de dezvoltare şi extindere a domeniului schiabil din Poiana Braşov, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloş a afirmat că  „este un proiect cu o valoare de aproximativ 50 de milioane de euro. Am analizat stadiul pregătirii proiectului şi, împreună, am stabilit foaia de parcurs, pentru ca acest proiect cu efect multiplicator asupra economiei locale poată fi dus în zona de implementare”, a declarat Boloş.
Conform informaţiilor secretarului de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Mihail Veştea, proiectul amintit de ministru este mult mai amplu, pentru că, pe lângă extinderea pârtiilor de schi şi a transportului pe cablu, vizează şi alte investiţii prin care ar urma să crească atractivitatea staţiunilor de importanţă naţională Poiana Braşov, Râşnov şi Predeal. De altfel, Veştea a menţionat că în primă fază se are în vedere extinderea domeniului schiabil până la Râşnov, însă, în perspectivă este luată în considerare şi extinderea spre Predeal. „Proiectul nu se reduce numai la extinderea pârtiilor sau a transportului pe cablu ci vizează întreaga infrastructură turistică. Prin Planul de Recuperare şi Rezilienţă se vor finanţa şi proiecte ce vizează staţiunile de interes naţional, iar pentru investiţiile zona Poiana Braşov – Râşnov – Predeal această axă de finanţare ar reprezenta o oportunitate ce ar trebui valorificată”, a explicat Mihail Veştea.

„Colegiile centenare” din Braşov ar putea deveni centre de inovare în educaţie
La Colegiul Naţional Andrei Şaguna, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a avut o întâlnire cu directorii colegiilor naţionale „Andrei Şaguna”, „Dr. Ioan Meşotă” şi „Unirea” din Braşov, precum şi „Radu Negru” din Făgăraş. „Am discutat cu managerii unităţilor şcolare despre educaţie bazată pe inovaţie şi creativitate. Există 350 de milioane de euro, printr-un program naţional ce vizează colegiile centenare. Prin proiectele pe care le vor accesa, cele 70 de colegii vor deveni centre de educaţie bazate pe creativitate şi inovare”, a explicat Boloş.

Primăria Braşov va pregăti documentaţia pentru extinderea domeniului schiabil
După întâlnirea cu Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, primarul Braşovului, Allen Coliban, a anunţat că au fost discutate principalele proiecte pentru care municipalitatea braşoveană urmează să depună cereri în vederea obţinerii banilor europeni prin Fondul de  Recuperare şi Rezilienţă.
„Am făcut o trecere în revistă a principalelor proiecte pe care Braşovul intenţionează să le depună pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Proiectele principale sunt Spitalul Regional, unde suntem în grafic şi am primit asigurări că ne vom afla în prima serie de spitale ce vor fi finanţate, vorbim despre transportul metropolitan feroviar - iar aici am primit felicitări pentru stadiul în care ne aflăm, Braşovul fiind într-o poziţie foarte bună comparativ cu alte proiecte din ţară - şi extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov şi transformarea Poienii Braşov într-o staţiune de patru anotimpuri, unde avem documentaţiile pregătite, dar trebuie să le adunăm într-un proiect unic, cu indicatori agregaţi”, a declarat primarul Allen Coliban.
România are un buget din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile estimat la 79,9 miliarde de euro, care urmează a fi aprobat de Parlamentul European. Din această sumă, mecanismului de redresare şi rezilienţă îi sunt alocate 30,4 miliarde euro, dintre care 13,7 miliarde euro sub formă de granturi şi 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi.