Braşovul, capitală a jocurilor

După ce generaţii întregi s-au jucat de-a baba oarba, dar şi unele jocuri mai puţin cunoscute, cum ar fi „halea-marea” sau „de-a borcănelul”, jocurile tradiţionale sunt în pericol să dispară din paleta de preocupări a copiilor. Proiectul „Braşovul, capitala jocurilor tradiţionale” implementat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” îşi propune revitalizarea acestor jocuri care au făcut deliciul multor generaţii de copii.
Proiectul se va derula în perioada aprilie – noiembrie 2015 şi urmăreşte promovarea jocurilor tradiţionale pentru copii drept componente ale patrimoniului imaterial şi ale multiculturalismului din regiunea de sud-est a Transilvaniei. „Prin implementarea acestui proiect reuşim să revigorăm nişte jocuri de altădată. Observăm cum copiii sunt tot mai atraşi de noile tehnologii şi atunci nu mai au timp pentru mişcare. Noile jocuri, cumva, sunt vechi, pentru că redescoperim jocuri şi din secolul al XIX-lea şi din secolul XX, îi apropie de ce a însemnat Braşovul şi Transilvania, dar şi de ceea ce a însemnat inventivitatea, modul de a petrece timpul liber plăcut, de multe ori în mijlocul naturii”, a declarat Daniel Nazare, director Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov.
Peste 300 de copii din 13 şcoli braşovene vor învăţa jocurile pe care le-au jucat părinţii, bunicii sau chiar străbunicii lor – pentru că este vorba despre jocuri din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea – iar în a doua săptămână a lunii iunie se vor întrece într-un concurs de jocuri tradiţionale.
„Braşovul este capitala culturală a jocurilor tradiţionale pentru că aceste jocuri s-au păstrat în Şchei până la sfârşitul secolului al XIX-lea iar ele au fost descrise în amânunt de un moş pe care-l chema Stan. În 1988, acesta i-a furnizat etnografului Pitiş - profesorul de latină şi de greacă - informaţii detaliate despre vreo 17 jocuri”, a explicat Alexandru Stănescu, cercetător.
Printre jocurile pe care le vor învăţa se numără halea-marea, focul, un joc de echipă care se joacă cu mingea, de-a borcănelul, ineluş-învărtecuş sau de-a lupul şi mieii. Dacă aceste jocuri nu sunt atât de cunoscute publicului larg, nu la fel se întâmplă şi în cazul jocului numit „baba-oarba”. Puţini sunt însă cei care ştiu că acesta este un joc cu o vechime de două milenii. „Un alt joc, pe care sperăm, totuşi, să-l valorizăm măcar în activităţile cu copiii de la clasa pregătitoare, am dori să fie baba-oarba, care, cu siguranţă, este cel mai vechi joc şi aparţine tuturor culturilor din spaţiul european şi asiatic. Prima oară a fost atestat în vremea lui Alexandru Macedon, prin 330 înainte de Hristos, deci are o vechime de 2000 de ani, nu e al românilor, ci al civilizaţiei europene”, a mai precizat Stănescu.
Tot în cadrul acestui proiect, 10 jocuri tradiţionale specifice etniilor din Braşov vor fi prezentate şi publicului de toate vârstele pe parcursul festivalului „Auraş Păcuraş” ce se va desfăşura în septembrie. Atunci vor avea loc şi mai multe ateliere creative: ateliere de creat măşti, împletituri din fire textile sau crearea unor cărţi de poveşti pornind de la jocuri tradiţionale. Valoarea proiectului este de peste 65.000 de lei şi  este finanţată printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României.