Braşovul are un „defrişător”. Adus din Japonia, testat deja pe malurile inundabile din Stupini

După ce la începutul verii, Braşovul s-a confruntat cu inundaţii care au afectat mai multe cartiere, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a luat decizia achiziţionării unor echipamente pentru prevenirea inundaţiilor, precum şi executarea unor lucrări de decolmatare a cursurilor de apă, de curăţare şi reparare a malurilor.
Miercuri, 10 decembrie, au fost testate pe teren, în prezenţa primarului George Scripcaru, primele echipamente achiziţionate cu acest scop, resprectiv barierele de protecţie care înlocuiesc sacii de nisip şi „defrişătorul” (utilajul de defrişat).
„Am achiziţionat acest utilaj de defrişare, care va intra în funcţiune, şi echipamentele pentru protecţia împotriva inundaţiilor, care înlocuiesc practic sacii de nisip. Aceste echipamente ne ajută să protejăm cât mai mult zonele expuse inundării. De asemenea, am început intervenţiile la cursurile de apă, la consolidarea malurilor. Vrem să facem în aşa fel încât să prevenim aceste incidente, nu să intervenim după ce dezastrul se produce, cum s-a făcut până acum”, a declarat primarul Scripcaru.

Tocător forestier, folosit şi în Germania 
Utilajul de defrişat vegetaţia este unul performant, produs în Japonia, şi este eficient pentru tuns ierburi, tufişuri şi vegetaţie lemnoasă. Este folosit şi de Deutche Bahn (căile ferate din Germania).
Dotat cu şenile şi adaptat pentru lucrul pe plan înclinat, este soluţia ideală pentru curăţarea digurilor, având posibilitatea instalării mai multor capete de tăiere. Cel utilizat acum este prevăzut cu 32 de cuţite şi poate tăia arbuşti cu grosimea de câţiva centimetri.

„Trebuie să ne apucăm de treabă, să curăţăm pe cursurile de apă unde tot timpul sunt probleme” 
„Utilajul se numeşte tocător forestier şi este utilizat pentru curăţarea digurilor, pentru că poate să parcurgă plan înclinat, până la 35-40 de grade. Trebuie să ne apucăm de treabă, să curăţăm pe cursurile de apă unde tot timpul sunt probleme. Împreună cu colegii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA, n.r.), care este entitatea statului care ar trebui să se ocupe de acest lucru în ţară şi inclusiv în municipiul Braşov, va trebui să punem la punct un program de intervenţie. Se poate lucra şi iarna, se poate lucra şi primăvara,  pe cursuri de apă, pe diguri, trebuie doar ca, împreună cu cei de la SGA, să facem ce am discutat în Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi să parcurgem pas cu pas acest plan de măsuri”, a explicat primarul George Scripcaru.

Timp câştigat, prin renunţarea la sacii de nisip 
În ceea ce priveşte barajele de protecţie, acestea au mai multe avantaje faţă de intervenţiile cu saci de nisip: timpul de montare este foarte scurt, transportul sau manipularea lor sunt mai uşoare, sunt umplute cu apă din teren, cu ajutorul unei pompe, se adaptează formei terenului şi protejează în situaţiile în care apa ajunge la 30 de cm peste nivelul digurilor sau malurilor. 
„Dacă folosim aceste sisteme, care practic înlocuiesc sacii de nisip, câştigăm timp, dar şi reducem efortul şi  costurile, şi astfel rezolvăm eficient o problemă. Faptul că aceste echipamente iau forma digului sau a reliefului la momentul respectiv este o treabă bună. Este o componentă importantă a sistemului nostru de prevenire, pentru că atunci când am avut inundaţie, am văzut că sacii de nisip au folosit şi au protejat gospodării, în Stupini, de exemplu”, a completat George Scripcaru.

Montare uşoară
Montarea este mai uşoară, bariera fiind formată din segmente de 10 m lungime, umplute separat cu apă şi interconectate cu ajutorul unor chingi, fără a fi nevoie de asamblare complexă.

Urmează zona Pietrele lui Solomon
Potrivit primarului, următoarea intervenţie majoră va fi decolmatarea barajelor de corectare a torenţilor din zona Pietrele lui Solomon, unde nu s-a mai intervenit de ani de zile, iar efectele s-au văzut la inundaţiile de la sfârşitul lunii mai, când drumul care duce la Pietrele lui Solomon a fost blocat de aluviunile de pe versanţi.