Brașovul are 263 de produse tradiționale „cu acte”

Prefectul Mihai Mohaci le-a pus gând rău fabricanților de mezeluri sau lactate care folosesc pentru produse denumiri care le sugerează clienților că preparatele sunt de casă, bio, și chiar au atestate pentru ele, dar de fapt sunt pline de emulgatori sau coloranți 41 de firme și persoane fizice autorizate din județul Brașov au obținut atestate de la Ministerul Agriculturii pentru produsele tradiționale pe care le comercializează. Lista produselor tradiționale cuprinde produse din lapte de vacă, oaie sau capră, preparate din carne de porc sau de vită, pâine cu cartofi, dar și produse mai deosebite ca dulceața de trandafiri sau pește afumat. Astfel, producătorii brașoveni au „patalamaua” la mână pentru telemeaua de Bran, cașcavalul de la poalele Ciucașului, pentru cârnații de porc de Făgăraș, dar și pentru păstrăvul ardelenesc, untul de janț Bârsa sau cașcavalul de vacă cu verdeață sau piper. Aceste atestate au fost eliberate după ce reprezentanții Direcției Agricole au verificat procesul de fabricație și a respectării tradiționalității metodelor de fabricație și a materiilor prime locale. Singura problemă este că aceste produse tradiționale se transformă, în unele cazuri, tot în produse „de fabrică”, iar preparatele conțin de fapt emulgatori și coloranți și nu sunt deloc bio. În ceea ce privește sancțiunile, deocamdată, nu au prea fost acordate. „Problema este că Ministerul Agriculturii dă girul pentru aceste produse, îi îndrumă pe producători în ceea ce privește procesul de fabricație, dar nu are forță de sancțiune. Cu timpul, aceste produse încep să decadă din punct de vedere al calității, pentru că se încearcă obținerea de profituri imediate, iar rețeta tradițională nu mai este respectată”, a precizat Mihai Dobrinaș, șeful Direcției Agricole Brașov. Tocmai de aceea, prefectul Mihai Mohaci (foto stânga) le-a pus gând rău producătorilor care îi înșeală pe consumatori, iar, din ianuarie, toți cei 41 de fabricanți care au atestate vor fi atent verificați. „Am suspiciuni la marii producători că produsele tradiționale se confundă de fapt cu celelalte pe care le fabrică. Adică, un preparat are doar denumirea, dar nu mai este nimic tradițional, fiind făcut din marfă de import. Când spui produs tradițional, spui și rețetă tradițională, iar materia primă trebuie să fie și ea tradițională. De aceea, din luna ianuarie, împreună cu inspectori de la Protecția Consumatorului, Direcția Agricolă și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor vom face ample controale pentru a vedea dacă rețetele pentru care au obținut atestate sunt respectate și cumpărătorul nu este înșelat, mai ales că astfel de produse sunt și mult mai scumpe”, a explicat Mohaci. Totodată, prefectul și-a manifestat intenția, ca cu ajutorul Primăriei Brașov, să fie amenajat un spațiu destinat producătorilor tradiționali, un fel de „Slow-food” permanent, de unde brașovenii să aibă garanția cumpărării unor produse de calitate.