Braşovul, aproape şi el de „supraturism”? „Avem un turism haotic, o poluare majoră şi o saturaţie a localnicilor”

România a cunoscut o creştere a segmentului de Puncte Gastro Locale, numărul acestora fiind în jur de 100, în prezent. Tot mai mulţi localnici aleg să-şi deschidă porţile pentru turişti pentru a le oferi în propriile gospodării o masă cu preparate locale gătite din produse autohtone. Într-un gastro local, minim 70% din produse sunt locale, trebuie să existe un lanţ scurt de aprovizionare.
Primul Punct Gastro Local (PGL) din judeţul Braşov a fost înfiinţat în localitatea Vama Buzăului, după declararea comunei ca staţiune turistică, în 2018. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Gastro Local, Dorian Lungu, în ultimii 6 ani au existat şi cazuri de PGL care s-au închis sau altele care şi-au adaptat programul în funcţie de fluxul turiştilor, însă oamenii au prins curaj să înceapă o astfel de afacere. „Sunt unii care au deschis cu avânt, dar şi-au dat seama că sunt turişti numai în weekend şi atunci ţin deschis numai sâmbătă şi duminică, alţii doar una-două zile pe lună. (…) Piaţa este în mişcare şi aşa este normal”, a afirmat Dorian Lungu.

Braşovul, lider în reţeaua Gastro Local a României
Conform acestuia, Braşovul „conduce detaşat” la numărul de PGL, majoritatea acestora fiind şi azi în Vama Buzăului.  „Punctele gastro local au început în comuna Vama Buzăului şi, din punctul meu de vedere, aceasta este reţeta succesului: trebuie să existe colaborare între localnicul care doreşte să facă acest punct gastro local şi autoritatea publică locală. După anii de comunism, noi am fugit de ideea de cooperativă, dar ca să ai succes în acest domeniu, oamenii trebuie să înţeleagă că trebuie să se unească şi să creioneze o strategie împreună. Degeaba deschizi tu un astfel de punct gastro local dacă nu-ţi calcă nimeni pragul. La Vama Buzăului, s-au aşezat cu toţii la masă şi au stabilit un preţ pe care îl practică toată lumea, unul corect, şi asta a contat inclusiv din punctul de vedere al branding-ului. (…) Dacă nu există toată această colaborare, dacă nu o faci în mod transparent, ajungi la eşec. Norocul unui punct gastro local care nu îndeplineşte aceste condiţii este să fie într-un loc foarte tranzitat de turişti – ca de exemplu Via Transilvanica. Dar dacă va veni aici o reţea (de restaurante, n.r.), bine organizată, te va scoate de pe piaţă”, a spus preşedintele Asociaţiei Gastro Local.
Potrivit acestuia, cele mai multe dintre aceste afaceri sunt sub cupola asociaţiei, care contribuie la promovarea lor, deoarece, dacă ar face-o individual, costurile ar fi mult prea mari.
Astfel, a fost realizată platforma online Gastro Local, unde pot fi găsite toate punctele şi se poate face rezervare din timp.

Braşovul, oraş cu potenţial multiplu
În ce priveşte viitorul punctelor gastro local, Dorian Lungu consideră că acestea ar avea nevoie de o mai bună expunere, dar şi de sprijin financiar din partea autorităţilor, prin programe dedicate lor.
Nu în ultimul rând, preşedintele Asociaţiei Gastro Local a subliniat că, pentru dezvoltarea pe viitor a turismului din România, înfiinţarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD) este extrem de importantă şi a menţionat că, din nefericire, Braşovul întârzie la acest capitol.
„Judeţul Braşov are mulţi turişti, însă el nu este o destinaţie turistică. Faptul că ne vin turişti se datorează, în primul rând, locului în care ne aflăm, în al doilea rând agenţilor economici şi, nu în ultimul rând, infrastructurii care a fost creată de autorităţi de-a lungul timpului. Braşovul nu are încă un OMD, nu are strategie. Braşovul nu descarcă turiştii care vin în municipiul reşedinţă sau în Poiana Braşov către zona metropolitană, nu are create canale pentru aceasta. Agentul economic îşi face treaba în hotelul lui, pensiunea lui, restaurantul lui, dar după aceea turistul nu mai are nimic de făcut aici. De aceea nu avem sejururi lungi – media este de 2 zile şi ceva. Avem un turism haotic, o poluare majoră şi o saturaţie a localnicilor. Dacă nu vom lua măsuri, vom asista la un fenomen care deja există în alte oraşe europene, unde localnicii nu vor să mai primească turişti”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Gastro Local.
Conform acestuia, judeţul Braşov are potenţialul de a atrage „multe tipuri de turism”, precum turismul celor care lucrează în IT sau turismul medical, pe lângă turismul de business.
Cu toate acestea, autorităţile locale ar trebui să stabilească „ce fel de turişti vor să atragă” şi să realizeze o strategie în acest sens, a adăugat sursa citată.

Foto: Dorian Lungu a pornit din Vama Buzăului platforma Gastro Local.

Ce este „supraturismul”. De unde a apărut valul de proteste împotriva turismului în unele din cele mai faimoase destinaţii de vacanţă ale lumii
Originile fenomenului Termenul de „supraturism” a fost prima oară folosit de Freya Petersen în 2001, care a criticat excesele dezvoltării turismului şi deficitele de guvernanţă din Pompei. Sentimentele ei sunt din ce în ce mai familiare turiştilor din alte destinaţii turistice de top, după mai bine de 20 de ani.
În 2023, după ce cetăţenii micuţului sătuc austriac Hallstatt au creat o blocadă pentru a opri accesul celor peste 10.000 de turişti care voiau să intre în sat, National Geographic a încercat să răspundă la această întrebare: De ce au ajuns oamenii din zone a căror economie este construită, practic, pe turism, atât de ostili cu vizitatorii?
Justin Francis, co-fondator şi CEO al Responsible Travel, un operator de turism care se concentrează pe călătorii mai durabile, a rezumat problema: „Social media a concentrat turismul în puncte fierbinţi şi a exacerbat problema, iar numărul turiştilor la nivel global creşte, în timp ce destinaţiile au o capacitate limitată. Până când localnicii nu vor fi consultaţi în mod corespunzător cu privire la ceea ce doresc şi nu doresc de la turism, vom asista la mai multe proteste” – o prezicere care a fost confirmată în următoarele luni în întreaga lume. Și anul trecut, proteste cu mii de oameni au avut loc la Barcelona, Insulele Canare, Insulele Baleare, Kawaguchiko (Japonia, Muntele Fuji), Veneţia (Italia), Amsterdam (Olanda), Londra (Marea Britanie), Kyoto (Japonia) şi Dubrovnik (Croaţia).
Plângerile oamenilor din zonele afectate de supraturism nu sunt greu de ghicit: turiştii deranjează liniştea publică, pot lăsa în urmă mari cantităţi de mizerie şi pot vandaliza şi duce la degradarea anumitor obiective de patrimoniu cultural şi istoric, cum s-a întâmplat de-a lungul ultimilor ani cu multe monumente celebre, cum ar fi Piramidele din Egipt sau Coloseumul de la Roma. Activiştii de mediu sunt îngrijoraţi, de asemenea, de efectele turismului excesiv asupra mediului. Creşterea preţurilor, în special la restaurante, mult peste posibilităţile localnicilor e o altă nemulţumire majoră.
În mod evident, totuşi, soluţiile sunt mult mai greu de identificat decât problemele. După cum explică Forul Economic Mondial, deşi simpla reducere a numărului de turişti pare un răspuns logic, compromisurile economice pot fi semnificative. Măsuri precum taxa de turism au fost deja încercate în locuri precum Veneţia şi mica naţiune budistă Bhutan, însă eficienţa acestor măsuri nu a fost încă testată pe termen lung. Alte eforturi includ „demarketarea” anumitor zone puternic afectate de turişti, încurajarea oamenilor să aleagă destinaţii mai puţin populare şi lansarea de diverse campanii de conştientizare, pentru a reduce numărul de turişti. Diversele soluţii înainte până acum sunt încă un subiect de dezbatere aprinsă, dar faptul cert este că, în ultimii ani, au prins avânt tot mai multe iniţiative de încurajare a turismului sustenabil.