Braşovul a semnat: 92%, pentru religie

Un procent uriaş dintre elevii care urmau şi până acum cursurile de religie au ales să continue cu studiul acestei materii. Peste 92% dintre elevi sau părinţi au depus cererile necesare continuării cursului de religie. Cu toate acestea, numărul elevilor care nu vor mai face religie la şcoală este destul de ridicat, iar nimeni nu ştie ce vor face aceşti copii cât timp colegii lor vor avea ora de religie. Mai mult, destul de mulţi dintre cei care au predat până acum materia în şcoli vor rămâne fără slujbă, însă nimeni nu are curajul să ridice aceste probleme. 

Schimbarea regulilor în timpul jocului nu face bine unei competiţii. Cea mai importantă dintre competiţii este însă Educaţia, unde îi pregătim pe cei care vor trebui să ducă, mâine, România mai departe. Dacă schimbi regulile jocului în acest domeniu, efectele sunt cu atât mai grave. În 12 noiembrie, Curtea Constituţională a României a decis că orice copil care vrea să urmeze religia în şcoală trebuie să depună o cerere în acest sens. Astfel, cei care nu depun cerere, nu vor mai urma aceste cursuri. Poate că punerea în aplicare a acestei decizii ar fi trebuit să aibă loc la începutul anului şcolar viitor, însă ea a fost făcută încă de acum. Vineri, 6 martie, a fost ultima zi în care părinţii sau copiii au putut depune cerere în acest sens, astfel că toţi cei care nu au cerut în mod expres să urmeze cursurile de religie nu vor mai face religie. La Braşov, din totalul celor aproape 60 de mii de elevi înscrişi în învăţământul gimnazial şi liceal, peste 53.300 de elevi şi-au depus cererile. „Vineri a fost dead-line-ul pentru depunerea cererilor, la ora 11 şi jumătate în judeţul nostru aveam o statistică de 92,18% pentru cei care şi-au depus cererea pentru a studia mai departe această disciplină”, a declarat Maria Szabo, inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Braşov. Ministerul Educaţiei nu a stabilit încă ce se va întâmpla cu profesorii care predau religia în şcoli. În funcţie de rezultatele finale, unii riscă să îşi piardă catedrele. 

În aceste condiţii cadrele didactice sunt îndreptăţite să-şi caute dreptatea în justiţie, iar dacă vor avea câştig de cauză ministerul va trebui să le achite salariile rămase neplătite. Nici elevii care nu vor să participe la orele de religie nu se ştie ce vor face. „Există diferite activităţi pe care pot să le desfăşoare în şcoală, bineînţeles, şcolile, liceele se organizează, şi, conform metodologiilor şi a legislaţiei în vigoare, aceşti elevi pot să participe la alte activităţi în timpul acelor ore când colegii lor participă la orele de religie”, a mai explicat Szabo. În şcolile din România, religia face parte din trunchiul comun şi este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.

 

Teoretic, nimic nu se schimbă

Dezbaterile împotriva predării religiei în şcoli s-au dovedit a nu fi o problemă reală, având în vedere procentul foarte mare al părinţilor care şi-au exprimat în scris opţiunea pentru participarea copiilor la aceste ore, a declarat, sâmbăta, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. La nivel naţional, o pondere de 89,75% dintre elevii care fac în prezent religie s-au înscris să urmeze în continuare acest curs iar, dintre copiii înscrişi la clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2015-2016, 93,45% au optat de asemenea să studieze religie. Potrivit ministrului, se pot face înscrieri şi în perioada următoare, deşi vineri era ultima zi.

„Nu văd niciun impediment legal pentru continuarea trimiterii cererilor de către părinţi. Ceea ce am făcut noi a fost o interogare a sistemului şi, având în vedere procentul foarte ridicat al părinţilor care au optat pentru ora de religie, numărul de clase unde se va preda religia va fi cel puţin egal cu cel existent, astfel că de luni, 9 martie, ora de religie se va desfăşura în aceleaşi condiţii. Pe de altă parte, pentru că încă are loc înscrierea la clasa pregătitoare, se înţelege că se poate opta în continuare pentru ora de religie de către părinţii care îşi înscriu copiii în clasa pregătitoare”, a declarat Sorin Cîmpeanu. Totodată, el a precizat că aşteaptă să vadă ce spune Parlamentul despre desfăşurarea orei de religie.