Braşovul a pierdut 100.000 de locuitori în 10 ani

Judeţul Braşov mai are, potrivit datelor definitive ale Recensământului 2011, doar 549.217 locuitori (267.351 bărbaţi şi 281.866 femei), ocupând abia locul 13 în acest clasament. În urmă cu 20 de ani, la recensământul din 1992, numărul locuitorilor din judeţ era de 643.261 persoane, adică cu aproape 100.000 de oameni mai mult. Foarte mult a scăzut numărul locuitorilor din mediul urban, de la 490.018 persoane în 1992 la 397.026 în 2011, în timp ce în mediul rural scăderea efectivului populaţiei a fost mult mai redusă, de la 153.243 la  152.922 persoane.  Din numărul total de locuitori, populaţia stabilă este reprezentată de doar 505.442 persoane. Ca şi în anii trecuţi, la Braşov sunt mai multe femei decât bărbaţi. Astfel, dacă bărbaţii sunt în număr de 246.370, femeile sunt 259.072.

Din acest număr al populaţiei stabile, doar 500.412 trăiesc în „gospodării” proprii, restul fiind persoane instituţionalizate. Judeţul Braşov are un număr de 193.527 de gospodării, fiecăreia revenindu-i o medie de 2,59 persoane.
În aceste condiţii, Braşovul a coborât pe locul doi în topul celor mai urbanizate judeţe, cu un procent de 72,3% din populaţie care trăieşte în mediul urban, după judeţul Hunedoara (75%), dar înaintea judeţelor Constanţa (68,8%), Cluj (66,3%), Sibiu (66,2%), Brăila (62,5%) şi Timiş (61,8%).

Stăm bine la „resursele de muncă”
57,9% din populaţia judeţului are vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, această grupă reprezentând resursele de muncă ale unei ţări şi o premisă a dezvoltării economice a judeţelor. Cu acest procent, Braşovul este pe locul patru din punct de vedere al „resurselor de muncă”, după Municipiul Bucureşti (61,1%), Ilfov (58,3%), Constanţa (58,2%), dar înaintea judeţelor Timiş (57,4%), Argeş (57,5%), Tulcea (57,1%) şi Satu - Mare (56,7%).

Avem 11 tătari
458.866 de persoane din populaţia stabilă sunt români get-beget. Sau aşa s-au declarat. Populaţia de etnie rromă este reprezentată de 2.809 persoane, mai multe chiar şi decât saşii, care este reprezentată de 2.604 persoane. Maghiarii sunt cea mai importantă etnie conlocuitoare din Braşov, având 39,284 de reprezentanţi în judeţ. În judeţul Braşov mai locuiesc 54 de ucrainieni, 72 de turci, 11 tătari, 91 de ruşi, 607 persoane de altă limbă maternă (sârbă, slovacă, idiş, bulgară, cehă, croată, greacă, poloneză, armeană, ruteană, italiană, albaneză, macedoneană) şi alte 1.244 de persoane prea ruşinoase pentru a-şi declara limba maternă sau care aveau o limbă maternă nedefinită.

Ortodocşii sunt cei mai mulţi
429.152 de persoane din populaţia activă (cei 505.442) s-au declarat ortodoxe. Alţi 17.134 de braşoveni sunt romano-catolici, în timp ce greco-catolici s-au declarat doar 3.389 de braşoveni. 11.305 braşoveni sunt reformaţi, 1.677 sunt baptişti, 10.727 penticostali, 2.193 adventişti de ziua a şaptea, în timp ce 25.732 îmbrăţişează alte religii (ortodoxă-sârbă, evanghelică de confesiune augustană, evanghelică lutherană, armeană, creştină de rit vechi, creştină după evanghelie, evanghelică, musulmană, mozaică, martori ai lui Iehova). Agnostici (fără religie – n. red)) s-au declarat 1.063 de braşoveni, alţi 863 declarându-se atei (la acest capitol suntem chiar lideri regionali, următoarele judeţe fiind Mureş şi Sibiu, cu 546, respectiv, 440 de persoane). 2.233 de braşoveni s-au ruşinat când au fost întrebaţi de religie, aşa că nu s-au declarat în niciun fel.

35.601 de braşoveni trăiesc în străinătate
Dintre românii plecaţi în străinătate care au fost recenzaţi, 35.601 persoane s-au declarat ca fiind braşoveni. Dintre aceştia, 26.472 sunt plecaţi de o perioadă lungă, iar 9.129 sunt plecaţi temporar. Aproape jumătate dintre braşovenii care trăiesc în străinătate locuiesc în Italia (12.775), Spania (3.688), Germania (2.063), Franţa (742), Marea Britanie (1.925), Ungaria (298), Grecia (298), Belgia (521), Austria (250) etc. Până şi în Cehia trăiesc 34 de braşoveni. Interesant este că sexul feminin e mai puternic reprezentat în această categorie, 14.020 dintre braşovence alegând să se mute în străinătate, bărbaţii fiind reprezentaţi de doar 12.452 de persoane.
Bărbaţii sunt, totuşi, mai numeroşi decât femeile când vine vorba de „români plecaţi temporar”. Astfel, vorbim de 4.605 braşoveni plecaţi din ţară pentru o perioadă, braşovencele fiind reprezentate de 4.574 de persoane. Şi la acest capitol, este preferată tot Italia - 4.303 braşoveni preferând să lucreze în „Cizmă”. Pe locul doi se află Germania, cu 1.391 de persoane, urmată de Spania (850) şi Marea Britanie ( 464).