Brașovul a organizat primul seminar național Constantin Noica

Cu prilejul centenarului Constantin Noica, academicianul Alexandru Surdu a găsit sprijin în Brașov pentru a readuce la suprafață adevărata valoare a filosofului român. La prima ediție, academicianul a accentuat necesitatea evocării noiciene din perspectiva operelor filosofice Constantin Noica nu s-a născut la Brașov, ci în Teleorman. Cu toate acestea, orașul nostru a găzduit, ieri, în Cramele lui Decebal, primul simpozion național dedicat figurii filosofului român. Manifestarea a fost inițiată de brașoveanul Alexandru Surdu, membru al Academiei Române, care l-a cunoscut personal pe Noica. Simpozionul a fost organizat cu prilejul a 100 de ani de la nașterea lui Constantin Noica și a fost organizat de către Academia Română Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru”, Asociațiunea Transilvană pentru Literatură și Cultura Poporului Român „Astra”, Societatea Româno-Germană de Filosofie, Editura KronArt, și Fundația „Dacia”. Ideea simpozionului a plecat din Brașov „Brașovul prin esență este un oraș cultural. Un oraș nu este reprezentat doar de mediul economic sau politic. Un oraș este reprezentat în primul rând de mediul cultural. Iar dacă nu există cultură și nu există deschidere pe tema aceasta, Brașovul moare. Din punctul nostru de vedere, ca să putem promova un oraș ca Brașovul în Europa, singura noastră salvare este ca Brașovul să se transforme într-un centru cultural european. Am ales să facem acest eveniment aici deoarece academicianul Surdu este din Brașov, Gabriel Stan (directorul editurii KronArt – n.r.) este din Brașov, Mircea Brenciu (director al Fundației «Cincinat Pavelescu» – n.r.) este tot din Brașov, iar majoritatea dintre noi suntem din Șchei. Șcheii Brașovului înseamnă în primul rând românism. Nu întâmplător curentul lui Noica a plecat de aici, din inima Ardealului, de la Prima Școală Românească. Este timpul să ne întoarcem la tradiții”, ne-a declarat, ieri, Liviu Pandele, președinte al Fundației „Dacia”. Deși era membru, nu i-a fost publicată opera la editura Academiei Române Lucrările simpozionului au fost deschise chiar de primarul George Scripcaru, care le-a urat participanților din țară bun venit. Simpozionul a debutat în forță, cu evocarea figurii noiciene din perspectiva academicianului Alexandru Surdu, de la Academia Română. Unul dintre cei mai cunoscuți filosofi astăzi, Noica este și membru post mortem al Academiei Române. Care însă nu-I poate publica opera, deoarece nu deține drepturile de copy-wright. „Într-un fel sau altul, memoria lui Constantin Noica a fost confiscată, au fost personalități care au obținut și copy-wright-ul, iar cu ocazia centenarului Noica – el era membru post-mortem al Academiei – aceasta nu a putut să-I publice opera, cum face de obicei, la editura Academiei într-un volum masiv sau în alte opere care să dovedească vrednicia acestui om și motivul pentru care a fost ales membru post-mortem al academiei. Totuși, au fost organizate mai multe evenimente Constantin Noica: la Academia Română, la Câmpulung Moldovenesc, la Râmnicu Vâlcea. Nu au fost simpozioane naționale și este păcat. Lucian Blaga a avut al 14-lea colocviu la Cluj, nouă ani la rând a fost simpozion național la Târgu Mureș. Ori Blaga n-a avut nici pe departe notorietatea lui Noica. Ne bucurăm că am reușit să facem acest simpozion azi (ieri – n.r.) aici și sperăm ca la anul să puteam continua ori aici, ori la Râmnicu Vâlcea, ori la Timișoara sau la Iași”, ne-a declarat academicianul Alexandru Scurtu. Evocarea lui Noica, din perspectiva operei sale Învățăcel al lui Constantin Noica, academicianul Alexandru Scurtu l-a evocat pe înțelept nu doar din felul în care l-a cunoscut, ci și din perspectiva operelor sale filosofice. De altfel, ieri, academicianul a subliniat importanța pe care iubitorii de înțelepciune trebuie să o acorde în abordarea prezentărilor lor. „Am scos la Institutul de Filosofie și Psihologie «Constantin Rădulescu Motru» un volum despre Noica, mai puțin cunoscut. Este un volum omagial și am cerut ca acesta să fie alcătuit astfel încât să terminăm cu etapele de amintiri despre Constantin Noica. Omul a fost în primul rând un profesionist, un mare filosof care a lucrat în multe domenii și a avut rezultate deosebite. Trebuie să vorbim despre lucrările lui Noica, să facem studii și să scriem cărți despre opera lui Constantin Noica. El este unul dintre puținii filosofi și oameni de cultură care a murit împăcat, deoarece a reușit, în decursul vieții destul de zbuciumate, să-și termine sistemul filosofic și să-și expună toate ideile pe care le-a avut”, a explicat academicianul. Crezul academicianului a fost susținut și de artsitul Gabriel Stan, directorul Editurii KronArt. După părerea acestuia, Noica este într-un con de umbră și din cauza celor care au vorbit despre el din perspectiva „amintirilor pe care le aveau” cu filosoful. „Au fost destul de multe voci care, privind din puncte limitate de vedere, l-au perceput greșit. Fiecare vorbește despre o relație emoțională cu Noica, despre cum l-au cunoscut. Însă nu despre asta avem nevoie. Ce rămâne etern va fi gândirea lui. Acest lucru trebuie evidențiat: valoarea filosofică a lui Noica. Noica este un filosof de limbă română. Trebuie să înțelegem acest lucru și să-l punem în drepturile lui reale”, a încheiat artistul. Premiați pentru activitate deosebită Tot în cadrul simpozionului, ieri, Societatea Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu”, împreună cu Fundația „Dacia” I-au premiat pe academicianul Alexandru Surdu „pentru opera sa, care a îmbogățit patrimoniul de gândire filosofică românească și universală”, pe Gabriel Stan, care a luat premiul de literatură și pe primarul George Scripcaru, „pentru merite deosebite în protejarea spiritului brașovean”.