Braşovul a început „revizia bastioanelor”

Începute încă din anul 2016, demersurile pentru reglementarea juridică a proprietăţii asupra turnurilor de apărare şi a zidurilor de apărare ale cetăţii medievale a Braşovului au rămas „împotmolite” în demersuri birocratice. În aceste condiţii, Turnul Negru, Turnul Alb, Bastionul Postăvarilor şi alte obiective sunt închise de ceva vreme. Practic, în ultima perioadă, turişti puteau să meargă numai pe platformele de belvedere de la Turnul Alb şi Turnul Negru, sau pe cele de la obiectivele de sub Tâmpa. Totuşi, de cel puţin un an, scările de acces sau platformele de lemn s-au degradat, iar în multe zone au fost puse garduri de protecţie astfel încât  turiştii să nu aibă acces în aceste zone. Pentru a rezolva această problemă, în această primăvară, municipalitatea braşoveană a început să repare aceste amenajări, iar în prezent, se lucrează pe platforma de belvedere de pe zidul de apărare al cetăţii, în zona complexului Agrement, de sub Tâmpa.  
„Având în vedere că, de atâţia ani, încă aşteptăm Hotărârea de Guvern prin care să se clarifice situaţia patrimonială a turnurilor şi zidurilor de apărare, am luat decizia ca, până la rezolvarea acestei probleme, să facem lucrări de întreţinere la zonele adiacente acestor ziduri şi turnuri. Astfel, în această primăvară am demarat un program amplu de reparaţii la scările de acces spre turnuri, platformele de belvedere, balustradele de legătură care, din cauza faptului că aceia care le-au avut în administrare nu le-au întreţinut în aceşti ani, reprezentau deja un pericol pentru turiştii şi braşovenii care voiau să le viziteze. Deja am finalizat lucrările la scările şi platformele de la 4 dintre turnurile de apărare”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru.
Monumentele istorice figurează acum cu câte doi proprietari/administratori, fiecare „învestit” cu câte o hotărâre de guvern, respectiv Consiliul Judeţean Braşov şi Municipiul Braşov.

Numele unora scrise pe toate…
Cu toate că s-au făcut deja o serie de reparaţii - de exemplu, lemnăria de la scările de acces şi de pe platforma de belvedere de la Turnul alb a fost înlocuită în totalitate încă din  luna martie -  se pare că nu toţi înţeleg rolul acestor amenajări şi simt nevoia să lase o urmă a trecerii lor, pe principiul că numele unora trebuie să fie pe toate... gardurile, balustradele panourile sau pereţii.
„Dincolo de faptul că aceste manifestări sunt acte de vandalism şi au implicaţii penale, facem un apel către aceşti aşa-zis «artişti» să îi respecte nu numai pe turiştii şi braşovenii care vor să viziteze aceste obiective, dar şi munca celor care le-au reparat”, a precizat primarul.

Apel şi către prefectul Braşovului
În ceea ce priveşte clarificarea situaţiei juridice a monumentelor, Primăria aşteaptă şi acum hotărârile de Guvern prinvind trecerea Cetăţuii de pe Dealul Straja, a turnurilor şi zidurilor de apărare în domeniul public al Municipiului Braşov.
„Sper să avem cât mai repede acea Hotărâre de Guvern, astfel încât să putem gândi şi un proiect care să vizeze partea de întreţinere şi reparaţii pentru turnuri şi ziduri. Facem un apel şi la domnul prefect să facă demersurile care depind de el pentru a se adopta cât mai repede acea hotărâre. În acelaşi timp, sperăm ca domnia sa să promoveze cât mai repede proiectul de hotărâre de guvern pentru trecerea Cetăţuii în patrimoniul municipalităţii, astfel încât să putem demara de urgenţă un proiect de consolidare a acestui monument istoric, având în vedere starea sa de degradare”, a declarat Scripcaru.
De altfel, în ceea ce priveşte Cetăţuia, prefectul Braşovului, Marian Rasaliu, a declarat că după 26 mai va merge la Bucureşti cu toate documentele şi va încerca să rezolve problema.

Investiţii imposibile
Reamintim că zidurile de apărare ale cetăţii medievale, Turnul Alb, Turnul Negru şi mai multe turnuri de apărare de pe sub Tâmpa au o situaţie juridică incertă, fiind înscrise în Cartea Funciară ca fiind în proprietatea Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, iar din acest motiv nici una dintre cele două administraţii publice nu poate face investiţii. Pentru a se rezolva această problemă, administraţia judeţeană a început de mai bine de doi ani pentru ştergerea din Cartea Funciară, încă procedura se va finaliza în momentul în care se va emite o Hotărâre de Guvern în acest sens.
În ceea ce priveşte Cetăţuia, procesul prin care Primăria şi statul român a deschis un în proces în 6 mai 2015, prin care au solicitat preluarea de la statul Aro Palace a Cetăţuii. Ulterior, atât Tribunalul Braşov (în octombrie 2016), cât şi Curtea de Apel Braşov (în luna iunie a anului 2017, care e şi executorie) au dispus ca monumentul să treacă din proprietatea SC Aro Palace SA în cea a statului român. În baza deciziei Curţii  de Apel Braşov, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a intabulat provizoriu Cetăţuia, ceea ce înseamnă că are drepturi depline asupra imobilului.
Deciziile instanţelor braşovene au fost atacate, iar în prezent cauza se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedura de filtru, termenul de judecată nefiind încă stabilit. Recursurile au fost declarate atât de SC Aro Palace SA (în calitate de proprietar al Complexului Cetate, cum apare în documentele oficiale) şi SIF Muntenia SA (în calitate de acţionar), cât şi de Municipiul Braşov (care solicită instanţei să dispună trecerea monumentului direct în proprietatea Braşovului, nu a statului român).
Pe de altă parte, Consiliul Local Braşov a aprobat o hotărâre privind trecerea monumentului din domeniul public al statului în cel al municipiului Braşov, demers ce se poate încheia numai după aprobarea unei Hotărâri de Guvern.