Brașovul a dat industria pe comerț

Din cel mai mare oraș industrial, Brașovul se transformă în cel mai mare centru comercial al provinciei. Potrivit afirmațiilor lui Ion Popescu, directorul Direcției Județene de Statistică Brașov, în prezent activitatea industriei de mașini, care reprezenta peste 50% din activitatea economică a Brașovului în 1990, s-a redus la sub 10%, luând avânt industria produselor alimentare și a alcoolului, care a ajuns la peste 15%, deși în anii ’90 nu ajungea nici la 3%. Industria brașoveană e cu roțile în sus Înainte de 1990, Tractorul, Uzina de Autocamioane – acum Roman SA și Electroprecizia Săcele realizau, împreună, peste 50% din producția industrială a județului. La Tractorul lucrau 25.000 de oameni, la Uzina de Autocamioane la fel, iar la Electroprecizia în jur de 20.000. De asemenea, la Rulmentul lucrau peste 5.000 de oameni, iar la Hidromecanica mai mult de 3.000. Industria produselor speciale, în care erau prinse Tohan Zărnești, Uzina 2 (Carfilul de azi), Metrom, IAR, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Combinatul Chimic Făgăraș aveau în total peste 20.000 de angajați. În total, Brașovul avea în 1990, 296.500 de angajați, fiind județul cu cea mai mare ocupare a forței de muncă, după București. Acum, în Brașov mai sunt 163.000 de angajați, iar rata șomajului e peste medie. O scădere cu aproape 100.000 de angajați în mai puțin de 20 ani. În același timp, numărul pensionarilor a crescut de la 79.944 în 1990 la peste 140.000. „Ar fi bine să ajungă producția la jumătate din cât era” Ion Popescu spune că producția industrială a ajuns, în prezent, la doar o treime din cât reprezenta în 1990. „Ar fi foarte bine să ajungă măcar la 50% din cât reprezenta imediat după revoluție, mai ales că producția uzinelor mari din Brașov merge, în proporție de 70%, la export”, spune sursa citată. Tractorul SA avea în 2005 3.300 de angajați, aceștia producând aproape 500 de tractoare. O medie de șase angajați la un tractor. Dacă mai adăugăm și salariații de la puii uzinei, se ajunge la peste 6.000 de angajați. O medie de mai mult de 10 muncitori pentru un tractor. În 1.990 media era mult mai bună, cu 25.000 de angajați realizând peste 20.000 de tractoare. De asemenea, la Uzina de Autocamioane lucrau peste 25.000 de angajați care, în 1990, produceau 6.681 de camioane. 100.000 de brașoveni lipsă la apel În anii ’70, Brașovul s-a dovedit un județ primitor pentru oameni din toate colțurile țării, foarte mulți venind aici la școală și rămânând aici pentru a se angaja în marile societăți. După revoluție, continua restrângere a activității industriale i-a făcut pe mulți să părăsească județul pentru a se întoarce în zonele de unde au venit. Potrivit datelor statistice, după revoluție populația Brașovului a scăzut cu mai mult de 100.000 de oameni, majoritatea alegând să se retragă la țară, dar și să plece spre alte țări. Nu mai punem aici și scăderea demografică datorată mortalității mari în raport cu numărul nașterilor, a cărei cauză a fost tot situația economică a orașului. În anul 2006 față de anul 1990 numărul salariaților a scăzut cu 44,8%, în timp ce numărul salariaților din industrie a scăzut în 2006 față de 1993 cu 57,9%, de la 146.000 la 61.500. Pe activități industriale, cele mai mari scăderi ale numărului de salariați s-au înregistrat în industria de mașini și echipamente cu 87,3%, industria chimică cu 68,7%, industria hârtiei, celulozei cu 61,1%, industria mijloacelor de transport cu 53,5%, industria materialelor de construcții cu 49,9%, industria textilă cu 48,5%, industria extractivă cu 47,2%, industria echipamentelor optice și electrice cu 40,8%, industria alimentară cu 10,8% (statistica nu cuprinde și numărul muncitorilor disponibilizați în ultimul val de la Tractorul sau Rulmentul). În schimb, creșteri ale numărului de salariați s-au înregistrat în industria pielăriei și încălțămintei cu 170,1%, prelucrarea lemnului cu 115,3%, extracția de produse neenergetice cu 58,0%. Județul îmbătrânește Statisticienii brașoveni au observat un fenomen de îmbătrânire a populației județului. Astfel,în 2006 față de 1990, astfel ponderea populației în vârstă de 50 ani și peste a crescut la 31,2 % , față de 23,3 % în anul 1990, în timp ce populația tânără (0-19 ani ) a scăzut de la 30,0% în 1990 la 21,9% în 2006. În acest timp, populația activă, cu vârstă cuprinsă între 20 și 49 de ani, a scăzut, ajungând ca în anul 2006 să reprezinte 47,0 % din total populației stabile. Se remarcă o scădere a populației urbane, cu preponderență datorită reducerii activității unor agenți economici industriali de tip vechi, în timp ce populația rurală se menține aproape în aceeași parametri. Investiții în comerț Ultimii ani s-au dovedit interesanți pentru starea economică a orașului. Foarte mulți investitori au ales Brașovul pentru a dezvolta afaceri, dar aceștia au ales cu preponderență sectorul comerțului. Numai în ultimii cinci ani investițiile în puncte comerciale s-au ridicat la peste 300 de milioane de euro. „Brașovul se transformă într-un imens centru comercial, banii brașovenilor venind din această activitate”, spune șeful statisticienilor brașoveni, acesta adăugând că noile investiții se fac în centre comerciale și în platforme industriale. Practic, 50% din activitatea economică a Brașovului se desfășoară în comerț, dar această ramură produce doar 15% din cifra de afaceri a județului. În același timp, industria, care reprezintă 33% din activitatea economică produce peste 40% din cifra de afaceri.