Braşovul a avut abia din 1910 reţele de canalizare. Şcheienii utilizau până atunci zidurile sau „Spurcata” pentru a-şi face necesităţile

Compania Apa Braşov a publicat un scurt istoric al evoluţiei sistemului de canalizare de la poalele Tâmpei, de la „colectorul Spurcata”, care şi-a păstrat până nu demult această funcţie pestilenţială până la sutele de kilometri de reţele de canalizare care străbat oraşul şi staţiile de epurare.
Astfel, la sfârşitul secolului al XIX-lea, doar două-trei case aveau băi, iar braşovenii nu prea ştiau ce este aceea o toaletă. Practic, oamenii simpli îşi făceau nevoile pe ziduri, numai cei cu stare socială aveau voie să folosească locul special amenajat la „casină”, după poartă: „un ciubăr în care urinau domnii”. „Urina era colectată şi folosită la vopsitul lânii. Din când în când, canalele care colectau mizeria şcheienilor (cum ar fi Pârâul Graft care a fost numit de altfel popular Spurcata, n.r.) erau curăţate, iar prin grămezile de mizerii scormoneau ţiganii „căutând zdrenţe şi oase”. Până în 1907, în oraşul nostru, nu a existat niciun sistem de canalizare.
„Abia în anul 1910, a fost introdusă reţeaua de canalizare şi viaţa la Braşov s-a simplificat atât de mult şi mai ales atât de repede, încât peste câţiva ani nimeni nu mai ştia cât de greu fusese înainte. În zilele noastre, Compania Apa Braşov întreţine peste 735 km de reţea publică de canalizare, echivalentul distanţei Braşov – Budapesta. Pentru tratarea apelor uzate, în 1970 a fost construită Staţia de Epurare de la Stupini. În prezent, în staţie intră zilnic, în medie, 100.000 mc de apă uzată. Pentru comparaţie, cu această cantitate s-ar putea umple 40 de bazine olimpice, în fiecare zi”, au explicat reprezentanţii Companiei Apa Braşov.

Foto:  „SPURCATA” E SPURCATĂ ŞI ACUM. De abia în 2020 s-a introdus canalizarea în anumite zone din Schei, iar unii scheieni încă mai deversează conductele de la wc-uri în pârâul Graft.