„Braşovia 2021”- proiectul regional prin care Braşovul vrea să câştige titulatura de Capitală Culturală Europeană

Braşovul este singurul oraş candidat la titlul de Capitală Culturală a Europei 2021 care propune o abordare regională a evenimentului, acesta fiind, speră edilii, un atu important pentru câştigarea competiţiei cu celelalte oraşe candidate din România. Consiliul Local Braşov a aprobat vineri un proiect de hotărâre pentru definirea conceptului “Braşov – Capitala Culturală Europeană 2021”, proiect care cuprinde direcţiile şi paşii de urmat pentru realizarea dosarului de candidatură, ce va fi depus anul viitor. „Pentru această candidatură am definit conceptul «Braşovia 2021», care a şi fost aprobat în şedinţa Consiliului Local de vineri. Pentru a putea câştiga această competiţie cu alte oraşe mari din România va trebui să venim cu o abordare originală, astfel că vom lua în calcul toate punctele forte ale Ţării Bârsei. În acest proiect vor fi implicate toate localităţile învecinate, nu doar municipiul Braşov“, a explicat primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, într-o conferinţă de presă. 

 

Puncte forte şi o strategie regională durabilă

Punctele forte ale proiectului „Braşovia 2021“ sunt, potrivit primarului, “Biserica Neagră, Prima Şcoală Românească, Teatrul Sică Alexandrescu, Opera, Filarmonica, junii, spiritul multi-etnic, cetatea pre-romană Braşovia, breslele istorice şi toate bisericile fortificate şi cetăţile medievale din Ţara Bârsei“, care vor da şi caracterul reguional al evenimentului. Edilii au pornit de la premisa că un simplu amalgam de diverse evenimente sau proiecte nu este suficient pentru a constitui programul unei Capitale Culturale Europene şi, dincolo de conceptul general care va fi detaliat până la data depunerii candidaturii, au stabilit şi un program de acţiune pentru conceperea dosarului de candidatură. 

Primul punct din strategie este realizarea unei „Carte Albe” a tuturor instituţiilor ce vor fi implicate in definirea obiectivelor proiectului, adică a unui protocol între toate forţele politice, economice, sociale locale şi regionale, în care acestea să se angajeze să sprijine candidatura Braşovului. Colaborarea include Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitană Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi consorţiul Cultural Corona şi realizează astfel implicarea directă a tuturor celor care pot contribui la realizarea unui program coerent. 

Protocolul de colaborare va fi completat prin constituirea de urgenţă a unui grup neutru de consultanţi de elită care să contureze rapid strategia de poziţionare a Braşovului în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană. Din acest grup vor face parte experţi locali, oameni de cultură, strategi, experţi europeni, consultanţi independenţi, care vor avea misiunea identificării exacte a elementelor forte pentru selectarea Brasovului drept Capitală Culturală europeană, redactarea unei strategii de dezvoltare socio-economică şi culturală pe termen lung, validarea ştiinţifică şi culturală a strategiei şi susţinerea ei în mediile din care provin membrii săi, pentru un lobby eficient pe plan naţional şi european. Totodată, va fi constituită echipa de proiect, formată din profesionişti cu experienţă şi rezultate  anterioare în proiecte de anvergură naţională şi internaţională. 

 

Ajutor din partea oraşelor Nurnberg, Linz şi Sibiu

Municipalitatea face demersuri pentru a obţine şi sprijinul altor oraşe cu care Braşovul are relaţii de prietenie şi care au fost „Capitale Culturale Europene”. „Vom încerca să obţinem sprijinul oraşului austriac Linz, care a fost capitală culturală europeană, şi cu care suntem înfrăţiţi, dar şi să colaborăm cu Nurnbergul. De asemenea, voi discuta cu Klaus Iohannis, primarul Sibiului, care a fost Capitală Culturală Europeană în 2007, pentru ca să ne dea o mână de ajutor în conturarea acestui concept. Pentru a implementa proiectele necesare obţinerii acestui titlu avem în vedere depunerea de cereri de finanţare pentru obţinerea fondurilor europene în ciclul bugetar 2014-2020”, a precizat George Scripcaru. Nurnbergul, cu care Braşovul va semna în această vară un protocol de înfrăţire, şi-a manifestat deja, pe parcursul mai multor întâlniri recente dintre autorităţi,  interesul şi dorinţa de a sprijini Braşovul în demersurile sale. 

 

Până la sfârşitul anului va fi definit întregul concept

Potrivit proiectului “Braşovia 2021”, definirea amănunţită a conceptului va trebui dezvoltată până la momentul depunerii dosarului de candidatură, pe baza unor studii şi analize ce vor începe încă din această lună. Primăria va achiziţiona serviciile unei firme specializate pentru un studiu amănunţit care să evidenţieze o serie de indicatori precum percepţia locuitorilor despre oraş, politici culturale, nevoia percepută şi nevoia latentă de cultură, atitudinea faţă de străini/europeni, percepţia despre impactul nominalizării Braşovului drept Capitală Culturală Europeană, percepţia despre responsabilitatea individuală/instituţională în cadrul strategiei de preselecţie. În luna august, este programată achiziţia unui audit complex, realizat din punct de vedere sociologic, economic, urbanistic şi cultural, care va sta la baza realizării strategiei pentru alegerea Braşovului ca fiind Capitală Culturală Europeană în 2021, dar şi de dezvoltare a conceptului Brasovia 2021. Licitaţia pentru contractarea unei firme care să realizeze efectiv strategia şi care să dezvolte conceptul “Braşovia 2021” va fi lansată în luna septembrie. Direcţia Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente din cadrul Primăriei Braşov se va ocupa de stabilirea costurilor şi de procedurile pentru achiziţia acestor servicii. 

Potrivit viceprimarului Adrian Atomei, obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană va aduce Braşovului nu  numai beneficii imediate, ci şi pe termen lung. „Braşovul va căpăta o nouă dimensiune culturală, vom rămâne cu o serie de evenimente care, în timp, vor deveni tradiţionale, dar şi cu o infrastructură modernizată”, a declarat viceprimarul Adrian Atomei, în timpul aceleiaşi conferinţe de presă.

Reamintim că România şi Grecia sunt ţările nominalizate pentru a desemna cele două Capitale Culturale Europene din 2021, prin decizia nr 445 din 16 aprilie 2014 a Parlamentului European şi a Consiliului de miniştri. În România, şi-au anunţat intenţia de a candida municipiile Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj Napoca, Craiova, Arad, Oradea, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe, Brăila, Bucureşti.

Titlul de ,,Capitala Culturala Europeană” a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele Europei. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui în anul 1985, de către Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene, la iniţiativa doamnei Melina Mercouri. Datorită numărului mare de vizitatori pe care i-a atras, titlul a câştigat din ce in ce mai multă notorietate în Europa şi are un impact cultural şi socioeconomic remarcabil asupra oraşelor care primesc această titulatură.