„Braşoveniile” de la Modarom

„Unde ne vedem?” „La Modarom” ar putea deveni „La «braşoveniile» de la Modarom”. Da, aţi citit bine. „Braşoveniile”, cuvânt în dicţionarele de limbă, reprezintă mărfurile create de braşoveni sau prăvălii în care se vindeau acestea. Atât de cunoscuţi erau în perioada medievală meşteşugarii din breslele cetăţii, încât au impus un cuvânt care să desemneze calitatea muncii lor. Astăzi, cel puţin tânăra generaţie ştie foarte puţin sau poate deloc despre breslele meşteşugăreşti. De aceea, cei de la Modarom, împreună cu cei de la Primărie, Muzeul Judeţean de Istorie şi Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Braşov au iniţiat proiectul „Braşoveniile - Renaşterea meşteşugurilor istorice ale Braşovului”, acesta fiind înscris în programul cultural inclus în dosarul de candidatură pentru „Braşov, Capitală Europeană a Culturii 2021”. Proiectul a fost prezentat, ieri.

Expoziţie între coloanele clădirii, „garnisită” cu costume de primar sau replici de podoabe de altădată
„Noi ne considerăm continuatori ai breslelor aurarilor şi croitorilor şi de mulţi ani ne-am dorit să prezentăm în jurul clădirii breslele şi meşteşugurile istorice din Braşov. Ideea a prins contur în mai, la premierea excelenţei în afaceri, unde primarul George Scripcaru a declarat că Braşovul are ceva special în lupta pentru titlul de capitală europeană a culturii. Mai exact, Braşovul a avut breslele, dar şi meşteşugurile. Apoi, lucrurile s-au mişcat. Am iniţiat colaborarea cu Muzeul de Istorie, cu Ordinul Arhitecţilor, avem conceptul, avem designul şi avem şi mai multe proiecte”, a explicat Rodica Măciucă, de la Modarom. Un prim proiect este amenajarea unei expoziţii în exteriorul clădirii Modarom, mai exact între coloanele acesteia, la parter, cu panouri care să reprezinte aspecte din istoria Braşovului. „Vor fi opt panouri din foi metalice groase, dacă se poate prelucrată tot de meşteşugari. Vor fi ca nişte foi albe pe care este scrisă istoria, amplasate între coloane, pentru că vrem să protejăm elementele structurale, vrem să minimizăm intervenţia în spaţiul existent. În nişele existente în structura spaţiului de la parter vor fi folosite pentru amenajarea vitrinelor de expoziţie cu obiecte volumetrice, costume, bijuterii. În plus, vom încerca o restaurare simplă, vom reface pavajul din jurul clădirii, mozaicul, cu ceea ce există. De asemenea, expoziţia va fi iluminată discret”, a explicat Johannes Andreas Bertleff, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna.
În vitrinele de la parterul clădirii vor fi expuse, de asemenea costume de primar şi patricieni braşoveni, replici de bijuterii sau piese de podoabă după modelele alese din colecţiile Muzeului Judeţean de Istorie. Expoziţia va fi deschisă, estimează organizatorii, în primăvara lui 2016.
În cadrul proiectului, vor fi şi activităţi de educaţie muzeală, cu  profil meşteşugăresc şi ateliere de educaţie muzeală pentru tineri.
„Este un proiect important pentru oraş, un proiect care susţine «Braşov, Capitală Europeană a Culturii 2021. Este important să-l sprijinim pentru că mediul economic a hotărât să investească pentru a aduce istoria în prim plan, iar braşovenii pot cunoaşte astfel mai multe lucruri despre bresle şi meşteşuguri”, a declarat, ieri, Adina Durbacă, viceprimar Braşov.

Un pic de istorie
„Expoziţia va dezvălui şi o parte din istoria locului, pentru că este o zonă frumoasă şi spectaculoasă a Braşovului. Aici era intrarea, poarta pe strada Porţii a cetăţii. A fost o zonă fortificată, folosită de militari, dar întreţinută de bresle, aceleaşi despre care vor exista informaţii în expoziţie. Apoi, expoziţia merge până în epoca contemporană şi face legătura cu clădirea Modarom, care e cumva o frescă a epocii comuniste. Modaromul a înlocuit celebra Vilă Kertsch, iar la vremea respectivă nu a fost contestată de arhitecţi. În zilele noastre, aceştia afirmă că Modaromul trebuie să rămână la fel de prezent în viaţa braşovenilor şi în perioada următoare. De aici a plecat şi conceptul nostru, pentru că tot vorbim de medieval, dar totul se desfăşoară într-o clădire contemporană”, a detaliat Nicolae Pepene, director Muzeul Judeţean de Istorie Braşov.
Proiectul este susţinut financiar de cei de la Modarom, dar pe viitor, iniţiatorii se gândesc să acceseze fonduri europene.