Braşovenii, printre fruntaşi în ceea ce priveşte consumul de peşte

România deţine o cincime din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din UE, dar realizează doar 0,2% din producţia de peşte a blocului comunitar, iar consumul pe cap de locuitor, de 5 kilograme pe an, la jumătate comparativ cu anii '80, este cel mai mic din UE, potrivit asociaţiei Romifish.
„Un român consumă, în medie, 5 kilograme de peşte pe an, faţă de 10 kilograme înainte de 1989. În acei ani, peştele rămăsese cam singura proteină animală care se mai găsea pe piaţă, iar asta explică consumul mai mare. România are acum cel mai mic consum de peşte pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pentru că nu avem o piaţă dezvoltată pentru acest segment", a declarat Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie „Romfish".
Prin comparaţie, în Belgia se consumă 25 de kilograme de carne de peşte pe an, în Croaţia 20 de kilograme, în Cehia - 9,5 kg, în Franţa - 35 kg, în Germania - 14 kg, în Grecia - 20 kg, Italia - 25 kg, Polonia - 12 kg, Spania - 42 kg şi Marea Britanie - 19 kg. Cel mai mult peşte din Europa consumă islandezii, 90 de kilograme pe an.
România este de peste trei ori sub consumul mediu de peşte la nivel european (18 kg.) sau mondial (19 kg.). Potrivit asociaţiei Romfish, piaţa de peşte din România este estimată la aproximativ 350 de milioane de euro pe an.
„Cele mai căutate specii de peşte sunt, dintre speciile marine - macroul, heringul, sprotul şi codul - iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul şi şalăul", a continuat Platon. Principalele oraşe în care se consumă peşte în România sunt Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa şi Braşov.

Piscicultura din România este poate singurul sector din agricultură care nu a primit niciodată subvenţii (cu o scurtă excepţie de câteva luni). „Presiunea costurilor din ce în ce mai mari a fost oarecum împărţită între producători şi consumatori. În prezent, preţul de producţie al peştelui în România este semnificativ mai mare decât cel produs de ţările vecine comparabile ca structură a amenajărilor piscicole", a adăugat reprezentantul Romfish.
Marea problemă cu care se confruntă sectorul, mai spune reprezentantul asociaţiei, este regimul fiscal haotic şi impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscală, iar impozitul pe construcţiile speciale a blocat activităţile de investiţii şi reparaţii ale digurilor.
O altă problemă, potrivit Romfish, este că furtul de peşte nu este pedepsit corespunzător. „Dacă un infractor este prins cu 100 kg de peşte furat dintr-o fermă primeşte cel mult o amendă, dar dacă un fermier este prins că vinde 10 kg de peşte fără acte este condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală", a mai spus el.
În acvacultură sunt circa 500 de exploataţii piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt înregistraţi 4.103 pescari comerciali autorizaţi pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunării) şi 633 de pescari autorizaţi pentru Marea Neagră. În domeniul procesării funcţionează 21 de firme, iar despre numărul importatorilor nu există date certe.