Braşovenii nu au uitat de Ziua Regalităţii

În 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern Sigmaringen sosea la Bucureşti, unde a depus jurământul în faţa Parlamentului, devenind principe al României. Tot la 10 mai, dar în 1881, România devine regat, iar Carol I, rege. Aceasta a fost ziua de sărbătoare a Regatului României până în 1947. O zi pe care braşovenii nu au uitat-o, iar seniorii încă îşi mai amintesc poeziile recitate altădată în cinstea Regelui. „În vremea lui Carol al II-lea eram elevă şi am recitat o poezie pe care o ştiu şi eu parţial «avem un rege care este voinic şi chipeş ca-n poveste / de viţă mare-mpărătească şi-n veci să ne trăiască». În general, regalitatea este desuetă”, ne spune o braşoveancă.
Sunt braşoveni care cinstesc această zi şi şi-ar dori ca politicienii de azi să înveţe din ceea ce a însemnat monarhia pentru români. „Nu prea are importanţa pe care ar trebui să o aibe regalitatea mai ales că avem un rege la vârsta la care e, însă regimul regal mie mi-a plăcut dintotdeauna şi îl stimez şi păcat că nu a rămas pentru toţi la acelaşi nivel. Mi-ar fi plăcut concepţiile regale şi dacă le-ar fi aplicat şi guvernele noastre, ar fi foarte plăcut, chiar dacă nu avem regim regal, măcar să le urmăm”, ne spune un braşovean. „Mă bucur că nu s-a uitat istoria asta adevărată de către toată lumea”, mărturiseşte un altul.
Pe de altă parte, Muzeul Judeţean de Istorie din Piaţa Sfatului găzduieşte o expoziţie temporară unde poate fi văzută şi uniforma de vânător de munte a Regelui Ferdinand. Ţinuta  este una dintre cele mai importante piese istorice aduse vreodată într-un muzeu de istorie din Braşov. În calitatea sa de „cap al oştirii”, regele Ferdinand dispunea de mai multe uniforme, însă aceasta era preferata lui. După deces, Regele Ferdinand a fost aşezat pe catafalc în uniforma de vânători. Familia a vrut să îl înmormânteze cu acea ţinută militară, însă în notiţele personale s-a găsit o menţiune potrivit căreia Regele Ferdinand şi-a dorit să fie îngropat în uniforma de cavalerie.  „În jurnalul Reginei Maria, ea povesteşte că la deschiderea testamentului regal, pentru a putea fi scoasă uniforma de vânător de munte a fost necesară tăierea vestonului. Şi asta o putem vedea în partea stângă a pieptului, sub brevetul de decoraţii se păstrează şi astăzi tăietura pe orizontală. Între timp, vestonul a fost reparat şi donat ulterior Muzeului Naţional Militar”, a explicat Laura Avram, muzeograf Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Uniforma are şi o pălărie tip „Alpini”, inspirată de modelul coifurilor trupelor de munte italiene, intrată şi în dotarea vănătorilor pedeştri, a vânătorilor de munte şi a grănicerilor români, în anul 1919, la iniţiativa regelui României.