Braşovenii de la Libris, pe locul patru în topul vânzătorilor de carte din România

Compania braşoveană Libris SRL este al patrulea jucător de pe piaţa comerciaţilor de carte, cu o cifră de afaceri de 27,4 milioane de lei pe anul trecut. Primii trei comercianţi de carte sunt companiile Direct Client Services (Librăriile Cărtureşti), cu o cifră de afaceri de 87,1 milioane de lei, Compania de Librării Bucureşti (45,6 milioane de lei) şi Blor Retail – Diverta – tot 45,6 milioane de lei.
Primii 10 jucători domină piaţa, înregistrând afaceri de 299,5 milioane lei, care reprezinta 63% din totalul afacerilor din comerţul cu carte. Dacă ne referim la piaţa de carte totală, însumând atât editorii cât şi librăriile, aceasta este clar concentrată în Bucureşti – aproximativ 50% din numărul total de companii se află în Bucureşti, iar 2/3 din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional este generat de companiile din capitală
Cifra de afaceri a editurilor şi comercianţilor de cărţi din România va depăşi în acest an nivelul de 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012, arată estimările specialiştilor. Pe fondul consolidării afacerilor, editorii şi comercianţii de carte şi-au optimizat cheltuielile, astfel că profitul sectorului s-a dublat din 2012 până în prezent, de la 51,3 milioane lei la peste 100 milioane lei, cifră prognozată privind evoluţia din 2017, potrivit estimărilor KeysFin. Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în această perioadă, în jurul a 1.000 de edituri şi 350 de comercianţi. Şi numărul angajaţilor s-a menţinut, în jurul a 5.000, cu mici fluctuaţii de la an la an, forţa de muncă fiind împărţită aproape egal între edituri şi lanţurile de librării.
Potrivit analiştilor KeysFin, în intervalul 2012-2016, la nivel naţional a fost înregistrată o scădere cu aproximativ 20% a numărului de comercianţi. În 2016, cei mai mulţi comercianţi de carte se aflau în Bucureşti - 21% din totalul la nivel naţional.
În schimb, comerţul online de carte, atât tipărită, cât şi electronică, se dezvoltă puternic, în special ca urmare a politicii de discounturi semnificative, un element puternic de atractivitate pentru cumpărători. Spre deosebire de opţiunea cărţilor vândute la pachet cu marile cotidiene, de mare succes în achiziţie prin anii 2000 pentru marea masă a populaţiei care şi-a populat astfel bibliotecile fără să aibă întotdeauna şi un obiectiv de lectură efectivă, comerţul online vizează cumpăratori mult mai informaţi, cărţile devenind astfel mai accesibile pentru aceştia şi îndeplinindu-şi până la urmă scopul final, fie educaţional, fie de recreere. În schimb, librăriile încearcă să compenseze prin alte atuuri, cum sunt evenimentele cu autori, lansări, evenimente pentru copii etc.