Braşovenii, chemaţi la o dezbatere publică privind construcţiile în pantă

După ce a fost respinsă de două ori de aleşii locali braşoveni, hotărârea care conţine reglementările privind construcţiile în pantă se întoarce în etapa dezbaterii publice. Astfel, viceprimarul Braşovului, Flavia Boghiu, a anunţat că luni, 16 ianuarie, de la ora 18.00, la sala Patria şi online, va avea loc o nouă întâlnire publică la care sunt invitaţi braşovenii, consilierii locali, dar şi arhitecţii sau urbaniştii care elaborează documente ce vizează construcţiile în zonele de dealuri. „Se va discuta pe marginea proiectului de hotărâre conţinând Reglementările juridice şi tehnice cu privire la întocmirea documentaţiilor de urbanism pentru construirea pe terenuri în pantă. În lunile septembrie şi octombrie ale anului 2022, proiectul de hotărâre a stat în consultare publică. Apoi, majoritatea din Consiliul Local s-a abţinut de două ori, astfel că proiectul nu a fost adoptat. Tocmai de aceea organizăm o nouă dezbatere publică la care îi invităm pe toţi cetăţenii cărora le pasă de dealurile Braşovului, pe consilierii locali care au nevoie de mai multe informaţii pentru a-şi fundamenta decizia, pe arhitecţi, pe urbanişti, pe specialiştii din oraş care elaborează proiecte pentru zonele vizate şi pe orice alte persoane interesate. Vor participa alături de noi specialişti din domeniu, cum ar fi preşedintele OAR România, preşedintele OAR filiala Braşov, Harghita, Covasna, arhitectul şef al municipiului Timişoara, arhitectul şef al judeţului Cluj, precum şi alţi specialişti în domeniul urbanismului sau jurişti”, a anunţat Boghiu.

Care sunt argumentele USR
Această dezbatere vine în contextul în care Consiliul Local este împărţit în două tabere în ceea ce priveşte acest subiect. Una din tabere este formată din susţinătorii proiectului de hotărâre, din care fac parte consilierii locali USR, primarul Allen Coliban şi viceprimarul Braşovului. Ei susţin că reglementările tehnice şi juridice pentru construcţiile în pantă sunt necesare pentru a proteja dealurile din Şchei de dezvoltările imobiliare haotice. De asemenea, ei spun că, în baza acestui act normativ, la toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din zonele sensibile, se vor include, obligatoriu, mai multe studii, respectiv studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulaţiei şi impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluţiile de echipare edilitară şi racord la reţelele edilitare centralizate ale localităţii (după caz); studiul de însorire; studiul privind configuraţia terenului, granulaţia ţesutului urban şi conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice.  
Totodată, susţinătorii proiectului spun că regulamentul introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcţii şi amenajări şi a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălţimii maxime a unei construcţii; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanţa între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul şi conformarea volumetrică; spaţiile plantate şi împrejmuirile.

De ce au spus liberalii „pas”
De cealaltă parte, consilierii locali din PNL, care s-au abţinut de la vot (ultima oară în şedinţa de plen din 29 decembrie), reclamă că acest proiect de hotărâre încalcă legislaţia, dar şi documentaţii urbanistice în vigoare (PUG). În viziunea lor, condiţionările privind construcţiile pot fi impuse numai prin planuri urbanistice, nu prin regulamente. „Instrumentul prin care se încearcă completarea şi modificarea reglementărilor de urbanism aplicabile terenurilor în pantă si nu numai este unul nereglementat, care nu poate fi legal aprobat prin HCL. Potrivi Codului Administrativ, primarul poate supune spre aprobare prin HCL «planuri de urbanism prevăzute de lege», nu orice «reglementări» în domeniul urbanismului, pe care iniţiatorul le califică ca nefiind «planuri de urbanism», cum este şi cazul Regulamentului  în discuţie”, susţin consilierii locali liberali.
Pe de altă parte, reprezentanţii PSD, care, la fel, s-au abţinut de la vot, nu au ieşit cu declaraţii oficiale după şedinţa de plen din 29 decembrie.