Braşovenii au plătit firmelor de asigurări peste 37 de milioane de euro în 2014

Braşovenii au plătit anul trecut prime de asigurări de 166,53 milioane de lei (37,47 milioane de euro), situând judeţul pe locul opt în topul celor care au „cotizat” cel mai mult la asigurări.
Anul trecut, piaţa de asigurări a scăzut în moneda europeană cu 1,8%, până la valoarea de 1,85 miliarde euro. În ceea ce priveşte distribuţia teritorială, 43,6% a revenit Regiunii Bucureşti-Ilfov, 53,0% - celorlalte 40 de judete care alcătuiesc România, iar restul de 3,3%, în afara graniţelor ţării.
Explicaţia concentrării subscrierilor către Bucureşti provine din diferenţa de raportare a companiilor de asigurare pe fondul organizării, respectiv prin raportarea la Centru (în majoritatea cazurilor acesta coincide cu Capitala) a contractelor cu riscuri complexe de tip corporate.
Din punctul de vedere al volumului de prime brute subscrise, raportând cifrele anului 2014 la cele din 2013, identificăm o scădere de 10,0% la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov, respectiv o creştere de 4,4% în ceea ce priveşte afacerile derulate de asigurători în celelalte 40 de judeţe din componenţa României.
Daca la nivelul Regiunii Bucuresti-Ilfov, un indicator de densitate a asigurărilor cu circa 300 euro/locuitor superior mediei naţionale nu ne poate surprinde - această regiune beneficiind de toate avantajele pe care le poate oferi o capitală a Uniunii Europene - la nivelul celorlalte 40 de judeţe diferenţele mari dintre indicatori sunt date de specificul economic al fiecărui judeţ, al forţei de muncă, a aşezării geografice, a formelor de relief, cultură, populaţie ş.a.m.d., ansamblu de caracteristici care poate influenţa puternic dezvoltarea pieţei asigurărilor.
Astfel, nu este de mirare că ierarhia la nivelul judeţelor alcătuita după dimensiunea subscrierilor a fost determinat de nivelul salarial, în aşa fel încât regăsim în acest clasament unităţi administrativ-teritoriale unde acesta este printre cele mai mari din ţară (Cluj - circa 400 euro) sau în care există cea mai numeroasă forţă de muncă (Timiş - peste 200 de mii de angajaţi).
Tot în acest sens, următoarele două judeţe după dimensiunea pieţei de asigurare au fost Constanţa şi Prahova - „capitalele" euroregiunilor din care fac parte: euroregiunea Sud-Est, respectiv Sud-Muntenia. De asemenea, pe lângă faptul că sunt două judeţe puternic industrializate, atât Constanţa, cât şi Prahova concentreaza anual cel mai mare număr de turişti - litoraul Mării Negre sau Valea Prahovei deţinând împreună cele mai multe unităţi de cazare din România (aproximativ 40%).
Pe următoarele poziţii s-au situat Bihorul - sau una dintre pricipalele porţi spre Vest ale României - apropierea de graniţă aducând anual beneficii la nivel investiţional, respectiv Sibiu - în fosta Capitală Culturală Europeană înregistrându-se cea mai ridicată valoare a indicatorului de densitate a asigurărilor la nivelul judetelor României: 110 euro/locuitor, cu circa 15 euro peste media naţională.
Top 10 a fost completat de doua judeţe din centrul ţării – Braşov şi Mureş, respectiv de Dolj si Argeş - regiuni în care regăsim fabricile de automobile Ford şi Dacia-Renault, entităţi care s-au aflat în ultimii ani pe primele locuri în topul celor mai mari exportatori români.