Braşovenii au cheltuit anul trecut 740 de milioane de euro pe produse de larg consum

În România existau la finalul anului trecut circa 102.500 de magazine, unităţi HoReCa şi drogherii care vând bunuri de larg consum (FMCG), cu vânzări totale ce au sărit în 2017 pragul de 20 de miliarde de euro. Unu din cinci lei cheltuiţi la nivel naţional a fost lăsat la casele magazinelor şi restaurantelor din Bucureşti, capitala fiind responsabilă pentru 21,3% din totalul vânzărilor, deşi are doar 9,4% din populaţie şi 13,8% din suprafaţa comercială, arată datele companiei de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung.
Acestea ilustrează încă o dată că în Capitală există cele mai mari vânzări per metru pătrat şi totodată coşul de cumpărături cu cea mai mare valoare. Acest lucru este corelat cu puterea de cumpărare a locuitorilor care au şi salarii pe măsură, cu 20% peste media naţională şi cu 40% peste nivelul din judeţele sărace ale României.
Astfel, prin comparaţie, în Botoşani, unul dintre cele mai sărace judeţe ale ţării, locuieşte 2,1% din populaţia ţării. Magazinele, restaurantele şi drogeriile din judeţ contribuie însă doar cu 1% la totalul vânzărilor de 20 de miliarde de euro, ponderea fiind de două ori mai mică decât a populaţiei. Prin extrapolare s-ar putea spune că un bucureştean îşi permite să cheltuie de patru ori mai mult ca un locuitor din Botoşani pe produse de larg consum.
Cele mai mari vânzări de produse FMCG se înregistrează în Bucureşti, Braşov (3,7% din totalul pieței româneşti, adică 740 de milioane de euro) şi Constanţa, iar la polul opus se află Botoşani, Vrancea şi Mehedinţi. Braşovul şi Constanţa sunt două judeţe puternice din punct de vedere economic, „ancorate“ de două oraşe cu acelaşi nume care au atras investiţii de top din domeniul industrial sau naval. La polul opus, celelalte judeţe sunt cunoscute tocmai pentru faptul că nu au reuşit să îi convingă pe investitori să parieze zeci sau sute de milioane de euro pe unităţi de producţie majore.
De altfel, această hartă a comerţului de bunuri de larg consum este o replică relativ fidelă a hărţii economice dat fiind că în România, ca oriunde altundeva, evoluţia comerţului este direct proporţională cu cea a puterii de cumpărare.