Braşovenii, aşteptaţi să completeze chestionarul „Drumul Cărămidăriei”

După dezbaterea hibrid (online şi cu prezenţă fizică) de joi, 17 februarie, la care au participat în jur de 80 de persoane, Primăria Braşov a început a doua etapă de consultare a cetăţenilor. Astfel, începând de luni, 21 februarie, pe site-ul Primăriei Braşov (la secţiunea grupuri de lucru) este disponibil un formular online prin care oamenii îşi pot spune punctul de vedere privind această investiţie.
Proiectul drumului care să lege strada Cărămidăriei este în faza actualizării studiului de fezabilitate, iar municipalitatea braşoveană a decis să-i consulte pe braşoveni având în vedere, pe de o parte, impactul pe care investiţia l-ar avea asupra mediului (traseul străzii se desfăşoară în mare parte prin pădure, afectând aproximativ 4,6 ha din fondul forestier) şi valoarea mare a proiectului  (118.417.984 milioane de lei fără TVA), iar pe de altă parte faptul că acest drum ar fi o alternativă la drumul care porneşte din Livada Poştei.
Conform anunţului primarului Braşovului, Allen Coliban, formularul online poate fi completat până în data de 6 martie, iar aceste opinii, ca şi cele exprimate în timpul dezbaterii din 17 februarie vor fi incluse într-un raport ce va fi predat aleşilor locali braşoveni, în momentul în care se va dezbate proiectul de hotărâre privind aprobarea noilor indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei.

Un punct de vedere: de ce nu
Despre proiectul „Drumului Cărămidăriei” şi-a exprimat opinia şi colegul de partid al lui Allen Coliban, deputatul Tudor Benga, care a menţionat că, din punctul lui de vedere această şosea nu trebuie realizată.
De altfel, în opinia deputatului USR, discuţia despre drumul amintit ar trebui purtată într-un context mai larg din care să rezulte direcţia de dezvoltare a Poienii Braşov. Mai exact, în opinia lui Benga, ar trebui readusă în discuţie extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, spre Râşnov. „Se discută preponderent despre noi construcţii şi dezvoltări, fie ca e vorba de hoteluri, apartamente de vacanţă, drumuri, parcări sau pârtii. Iar eu cred că viziunea asta e păguboasa şi contra-productiva pe termen lung. Personal sunt sceptic inclusiv despre tăiatul de noi pârtii mai la vale. Avem ierni din ce în ce mai leşinate şi nici un motiv să credem că lucrurile nu vor continua la fel sau chiar mai rău. Poiana oricum e vulnerabilă din punct de vedere al altitudinii, şi chiar dacă are marele avantaj al infrastructurii de zăpadă artificială, riscul e foarte mare ca extinzând domeniul schiabil în jos (că în sus nu ai unde) să ai dificultăţi tot mai mari în a-l acoperi cu zăpadă în anii care vin”, a declarat Benga.
Acesta a mai spus că viabilă pe termen lung ar fi conectarea prin instalaţii de transport pe cablu a domeniilor schiabile Poiana Braşov, Predeal, Azuga, Buşteni şi Sinaia. „Nu e floare la ureche dar nu e nici ceva de neimaginat. Şi partea cea mai importantă e că un astfel de proiect poate rezolva atât problemele de acces cât şi pe cele de aglomeraţie. Mai mult, e singura soluţie ca să ai un domeniu schiabil în zona Braşov - Valea Prahovei de dimensiuni cât de cât comparabile măcar cu Bulgaria, că de Alpi nu poate fi vorba”, a continuat Benga.