Brașovenii adoptă, mai nou, copii din străinătate

În Brașov - ca peste tot în țară - există familii care n-au copii, dar au posibilități să-i întrețină, precum și copii orfani care așteaptă o familie să-i înfieze. Numărul total al copiilor aflați în sistemul de protecție este de 2.103. 615 dintre aceștia sunt plasați în grija Serviciului de tip rezidențial, 387 sunt ocrotiți de un asistent maternal profesionist, iar cei mai mulți - 877 - locuiesc în case de tip familial. Destui sunt și brașovenii care doresc să adopte. Anul trecut, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov a primit 65 de cereri de adopție. Dintre acestea, s-au definitivat 34 de adopții, iar alți nouă copii au fost încredințați în vederea adopției. Deși pare simplu să mulțumești ambele părți, legile interne care au rolul de a facilita adopțiile naționale nu fac decât să le pună bețe-n roate. „Pentru a adopta un copil este nevoie ca autoritățile să caute rudele orfanului până la cele de gradul IV. Acest lucru, ca de altfel și toate etapele care trebuiesc parcurse în instanță, este greoi și necesită foarte mult timp”, a declarat consilierul județean Mariana Tihărău (foto), președintele Comisiei pentru Protecția Copilului. Pe lângă găsirea rudelor, familia trebuie să aducă la dosarul de adopție o mulțime de acte, expertize, evaluări, conform Legii 273/2004. „În general, un caz de adopție poate dura și mai bine de jumătate de an”, a spus Tihărău, precizând că „nu este de mirare că o familie din Brașov a înfiat un copil din Croația”. Au preferat să nu-și povestească experiența Adopția unui copil din Croația este primul caz de acest fel din Brașov - prima situație în care o familie de brașoveni a înfiat un copil care nu este cetățean al acestei țări. Cazul s-a aflat în atenția Protecției Copilului întrucât familia a încercat mai întâi să adopte unul din orfanii aflați în sistemul local de plasament. Deși au făcut subiectul unei premiere, nici unul din soți nu a dorit să spună povestea reporterilor. Pentru a putea să adopte un copil de peste hotare, familiile din România trebuie să se supună legilor privind adopția din statul respectiv. Potrivit Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, „condițiile de fond cerute pentru încheierea adopției sunt stabilite de legea națională a adoptatorului și a celui ce urmează să fie adoptat. Aceștia trebuie să îndeplinească și condițiile care sunt obligatorii pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele două legi naționale arătate. Efectele adopției, precum și relațiile dintre adoptator și adoptat sunt cârmuite de legea națională a adoptatorului. Forma adopției este supusă legii statului pe teritoriul căruia ea se încheie”. Protecția Copilului speră că legea va fi modificată Reprezentanții Protecției Copilului spun că procedurile de adopție ar trebui să fie mai simple și în România. „Am cerut Oficiului Român pentru Adopții să relaxeze procedurile pentru adopția internă. Nu dorim proceduri care să încalce interesele copilului. Am cerut asta pentru că răbdarea părinților adoptatori a început să scadă și instituția noastră își pierde credibilitatea”, a spus Mariana Tihărău.