Braşoveanul care face strategia de dezvoltare turistică a zonei Mamaia-Constanţa

Romulus Oprica este sociolog, este braşovean şi a pornit de jos. Când toţi tinerii plecau spre alte ţări, el s-a îndrăgostit şi a rămas la Braşov. Cum a ajuns Romulus Oprica să găsească soluţii pentru zona turistică Mamaia-Constanţa? A răspuns într-un iInterviu în exclusivitate pentru singura publicaţie de afaceri din Braşov, fwdBV.

„Am început de jos. Aşa am început”
„Am început de jos. Aşa am început. Primul meu client a fost un dealer auto de la ieşirea din Braşov, în 2005. Pentru că eram atât de tânăr şi atât de… mergeam cu troleul până în Noua, ştergeam pantofii şi luam taxiul până la dealerul auto. Discutam cu el ce aveam de discutat şi mă întorceam de la ieşirea din Săcele pe jos până la staţia autobuzului 17. Una dintre cele mai vii amintiri este că am plecat odată pe ploaie şi vânt şi mi s-a întors umbrela şi am ajuns destul de tăvălit la autobuz. Dar am fost perseverent.
A fost un drum foarte lung. A fost un drum presărat cu împiedicări şi căzut în noroi. Am avut însă parte de prieteni care mi-au întins mâna şi m-au ajutat să mă ridic.
După ce am terminat facultatea de sociologie, când toţi aveam opţiuni să plecăm undeva şi eu mă gândeam să plec. Însă…am întâlnit o persoană pe care nu-mi imaginam că o să întâlnesc, m-am îndrăgostit, în şapte luni m-am căsătorit. Şi am hotărât că rămân în Braşov alături de persoana pe care o iubeam şi o iubesc”, îşi începe povestea de viaţă sociologul braşovean Romulus Oprica.
Romulus Oprica spune că a avut ceva tentative de a se angaja, în vânzări, dar nu prea s-au „aliniat astrele”: „Şi trebuia şi eu să fac ceva, pentru că doar ea aducea bani în casă. Am vrut să mă angajez. Prima tentativă a fost la o companie de publicitate ce dorea să dezvolte un business în HoReCa. Nu mi s-a potrivit, deşi îmi place să fac vânzare. Mi s-a părut că era o vânzare prea rudimentară ceea ce mi se cerea să fac. Ne-am despărţit prieteneşte după primele 3-4 săptămâni. Am avut o a doua tentativă de a mă angaja, bătusem palma, discutasem salariul. Dar pentru că vânzările presupuneau să bat ţara în lung şi în lat, fix înainte să semnez contractul, proprietarul m-a întrebat : carnet ai? Şi am răspuns oarecum ezitant că am, pentru că îl aveam doar de câteva luni şi evident că nu mi s-a dat maşină pe mână, pentru că probabil, la cum se circula în acei ani, 2005 aş fi fost trimis la moarte. Şi a trebuit să fac şi eu ceva. Şi m-am făcut antreprenor”.
Ideea site-urilor de ştiri nu este recentă. Nici cea a reţelelor de presă. Oprica a încercat să dezvolte o astfel de afacere, dar, spune el, aroganţa şi lipsa de experienţă şi-au spus cuvântul: „În 2006 am avut o idee despre care şi acum cred că era foarte bună. Am vrut să dezvolt o reţea de site-uri. Se numea 1001 Net România. Din păcate, aroganţa de care uneori dă dovadă orice tânăr, aroganţa pe care o aveam, combinată cu lipsa de experienţă de management, m-a făcut să o dau de gard rău de tot. Acum există reţele de genul acesta, funcţionează. Eu nu am ştiut cum să o implementez. Mi-am angajat oameni pentru că mi s-a părut că a fi manager înseamnă să ai oameni angajaţi, dar n-am ştiut ce să le cer. Un rezultat a fost clar: am dat faliment”, povesteşte Romulus Oprica.
Fără bani, fără loc de muncă, fără perspective clare la acel moment, Oprica a „lăsat nasul jos” şi s-a mutat la socri: „Şi în anul în care urma să mi se nască primul copil, am fost nevoit să mă mut cu căţel, cu purcel şi cu bocceluţa la socri. Acolo a crescut în primii ani băiatul cel mare. Am „crescut” toţi trei într-o cameră, în fostul dormitor al soţiei, alături de socri, care au fost minunaţi. Nu ne-au deranjat niciodată, nu ne-au zis nici dă-te mai încolo, ba din contră, ne-au primit în casa lor şi ne-au dat de mâncare la 28 de ani, a fost cea mai bună lecţie pe care am putut să o iau în viaţa asta, şi anume să las nasul jos. Cred că e esenţial să dai faliment sau să o iei peste nas la vârstă fragedă, pentru că ai timp să îţi revii. Dacă stau să mă gândesc care a fost marele meu noroc este că am fost pleznit de realitate când încă eram mic”, povesteşte Romulus Oprica.
De acolo a reluat ceea ce ştia, s-a întors la ce ştia să facă, cu sfatul unui amic din Franţa, actual bun prieten, Claudiu Gămulescu. Amicul l-a sfătuit să se întoarcă în meseria în care era pregătit: sociologia.
„Am beneficiat de criza din 2008, pentru că în 2009, când eu am trecut la nivel naţional, companiile mari erau dispuse să lucreze şi cu furnizori mici. Deja companiile erau mai atente la bugete şi primul client care a acceptat să lucreze cu mine, după o serie de vreo zece întâlniri, a fost Farmaciile Dona. La momentul acela, Ana-Maria Petculescu era directoarea de marketing care m-a ţinut într-un examen nonstop. Un miliard de întrebări. Mi-e foarte vie în minte ultima întâlnire când trebuia să-i răspund cum voi face cercetarea, cum merg oamenii în teren, cum o să-i verific, cum dau raportul şi îmi curgeau transpiraţii reci pe şira spinării, pentru că de acel contract de fapt depindea tot. Dacă mă mai ţinea o oră în birou ei, cred că leşinam. Şase ani au lucrat cu mine după acel prim contract şi am făcut de la analiză de comportament, de consum, cercetări pentru reclamele lor mystery shopping, am făcut de toate. Farmaciile Dona şi, în primul rând directoarea de marketing de la acel moment, Maria, sunt cei care m-au ajutat să cresc ca business. Faptul că am putut să pun un nume atât de mare în portofoliu, alături de alte nume pe care le aveam, dar pentru care făcusem proiecte mult mai mici, mi-a deschis uşa şi la alţi clienţi şi lucrurile au evoluat într-un mod frumos”, îşi aminteşte sociologul.
Oprica spune că e foarte important să ai şi noroc şi e foarte important să fii perseverent. Spune că a ajuns unde este cu multă muncă, cu mult efort şi un dram de noroc şi cu susţinerea unor oameni care au văzut în tânărul de atunci potenţialul de a creşte şi de a face treabă bună.
„L-aş numi aici pe Călin Ile, căruia îi voi fi veşnic îndatorat, cel puţin moral, dacă nu şi material, care în 2009 mi-a întins mâna. M-a primit la el în gazdă efectiv şi mi-a zis «de anul ăsta vii şi stai la mine şi creşti». Faptul că am avut la cine să stau, la cine să apelez, Călin fiind un om cu mult mai multă experienţă decât aveam eu, a însemnat enorm.
Experienţa s-a acumulat, iar rezultatul este că acum facem cercetări pentru companii mari şi foarte mari. De vreo şapte ani suntem consultanţi acreditaţi de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi lucrăm şi cu companii medii, locale pentru care facem proiecte de dezvoltare”, explică Romulus Oprica.
Echipa de management a companiei BrandBerry, unde Oprica este Managing Partner,  pe specialitatea de turism, sociolog şi analiză de date îl are în frunte pe Călin Ile, care este unul dintre cei mai apreciaţi experţi în turism şi management de destinaţii.

În Sălaj nu s-a investit, dar e un potenţial fantastic
Recent BrandBerry a câştigat o competiţie în judeţul Sălaj iar compania se va ocupa de strategia de dezvoltare turistică a judeţului Sălaj.
„În Sălaj ai ţuica de Zalău, ai sute de feluri de mâncare. Ai români, ai maghiari, ai romi, mai puţin saşi, dar ai sârbi. Este un mix foarte frumos, este o zonă cu o istorie impresionantă. Sălajul este legat de Iuliu Maniu, Sălajul este legat de Coposu, adică e o zonă splendidă din toate punctele de vedere”, spune Oprica.
În opinia sociologului, Sălajul este un fel de vest sălbatic care trebuie să fie descoperit şi dezvoltat. „Nu s-a investit în momentul în care era „haiducie” şi are şansa să se dezvolte aşa cum e trendul internaţional sustenabil, în armonie cu mediul. E foarte aproape de Cluj, iar Clujul a beneficiat din plin de boom-ul economic. Şi mie mi se pare că acum Clujul trece prin nişte provocări greu de dus: supraaglomerare, preţuri uriaşe, calitatea vieţii care va scădea dacă toate aceste elemente ale creşterii economice şi de populaţie nu vor fi gestionate corect. Sălajul poate fi o zonă care să preia din constrângere într-un mod elegant şi inteligent. Şi suntem acolo ca să ne ocupăm de strategia de dezvoltare turistică a Sălajului”, mai spune sociologul braşovean.

Avem misiunea destul de „ingrată” de a transforma destinaţia Mamaia Constanţa într-o minunăţie
Cei de la BrandBerry au câştigat şi competiţia pentru dezvoltarea turistică a zonei Mamaia-Constanţa.  Au primit solicitarea din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Mamaia Constanţa, din care face parte Primăria Constanţa şi operatorii de turism din Mamaia şi Constanţa. Organizaţiile de management a destinaţiei sunt structuri public private, chiar şi la Braşov şi toate zonele turistice au ceea ce se cheamă OMD, din care fac parte administraţiile locale, primărie, Consiliul Judeţean, operatori de turism.
„O să începem cu o cercetare amănunţită, să vedem ce se întâmplă acolo, pentru că sunt două zone cu schimbări. Din punct de vedere al profilului, sunt două zone care se identifică diferit, deci va trebui să dezvoltăm o strategie suficient de integrată pentru ambele obiective- şi pentru Mamaia, şi pentru Constanţa-, în acelaşi timp adâncă, suficient de unică pentru fiecare dintre ele ca şi comunicare, în aşa fel încât să se menţină ceea ce foarte important. Dintotdeauna, teama unui specialist care se ocupă de strategie este să nu strice. O să vedem cum percep oamenii cele două zone. O să facem un inventar al tuturor obiectivelor şi a tuturor asset-urilor pe care cele două destinaţii sau pe care destinaţia Mamaia Constanţa le are. Şi când zic asset-uri nu mă refer doar la obiective fizice, mă refer şi la obiective culturale, mă refer şi la gastronomie, şi la obiceiuri muzicale ale etniilor care locuiesc în Constanţa, pentru că acolo e un mix interetnic superb, la fel ca şi în Sălaj. O să ne uităm cu foarte mare atenţie la ce au făcut alţii în zone similare. Nu am fi noi singurii pe lumea asta care au avut de dezvoltat destinaţii cu caracteristici similare. E foarte important”, spune Oprica.

Tot turismul din România a fost dezvoltat haotic
Cei de la BrandBerry  vor trebui dea nişte principii foarte clare, în aşa fel încât destinaţia să aibă o identitate uşor de asimilat, uşor de acceptat şi care să ducă la creşterea turismului sustenabil.
„Tot turismul din România a fost dezvoltat haotic, fără a se ţine cont de nişte caracteristici locale. Va trebui să vedem ce doresc şi beneficiarii, pentru că nu e un singur beneficiar. Dar deşi contractul se semnează cu o organizaţie, aceasta are foarte multe componente, iar turiştii, la rândul lor, sunt nişte beneficiari. Foarte important este să vedem ce îşi doresc toţi şi cum armonizăm aceste dorinţe. Dorinţa turistului de a avea un serviciu de bună calitate cu dorinţa hotelierilor, dorinţa oamenilor din restaurante de a avea profit şi cum armonizăm aceste dorinţe şi nevoi ale lor.
Şi noi asta trebuie să facem, să dăm nişte sfaturi, cum se arate evenimentele, ce tip de eveniment, ce tip de turism să atragi. Zona este atât de largă încât cel mai probabil va trebui împărţită în nişte segmente care să se adreseze, fiecare segment, unui alt tip de turism”, spune Romulus Oprica.
Va fi o cercetare fie faţă în faţă, fie pe panel profesionist. Studiul va avea o mulţime de date secundare, întrebări legate de ce s-a întâmplat până acum, cum arată evenimentele, cum arată tipologia turistului care a fost până acum în Mamaia, ce le place, ce nu le place, ce vor de la Constanţa, ce aşteptări sunt legate de zona asta.
„Avem misiunea destul de ingrată de a transforma staţiunea destinaţia Mamaia Constanţa într-o minunăţie de care să fim mândri nu doar noi, ci şi copiii noştri.
Există surse deschise care înseamnă rapoarte oficiale, statistici, date secundare din diverse analize de business şi câteva rapoarte ale industriei. Vor fi discuţii cu hotelierii, cu organizatorii de evenimente, cu arhitecţii care tocmai au câştigat proiectul de refacere a plajelor şi cu toţi factorii interesaţi.
Acesta e genul de proiect în care nu poţi să îţi dai tu cu părerea, că nu s-a născut nimeni învăţat sau nu avem nici noi un glob de cristal. Lucrul rău care s-a făcut mulţi ani de zile este că oamenii şi-au dat cu părerea. Trebuie să faci lucrurile urmând o anumită structură, trebuie să le faci profesionist şi nu poţi să îţi dai cu părerea”, explică sociologul.
Cei de la BrandBerry vor creiona şi vor dezvolta o strategie care va presupune nişte principii de lucru. Este un anumit tip de acţiuni care trebuie să se întâmple pe o perioadă de X ani, în aşa fel încât numărul de turişti să crească, în aşa fel încât calitatea turismului să crească, să aibă un efect pozitiv în zonă pentru toată lumea, pentru localnici, pentru că ei sunt principalii beneficiari.
„E foarte important să înţelegem că într-o zonă turistică principalii beneficiari sunt localnicii. Vedem ce se întâmplă în Veneţia, vedem ce se întâmplă în Florenţa, în toate zonele turistice, unde localnicii au ajuns să-i urască pe oamenii care vin să cheltuie bani acolo. Dar… partea cea mai grea este implementarea, întotdeauna, pentru că trebuie să te ţii de acele elemente pe care tu le ai trecute în strategie şi să le pui în practică”, spune Romulus Oprica. (BizBraşov.ro)