Braşoveanca Nicoleta Ţînţ, noul preşedinte al CSM. Judecător din 1997, venitul declarat, 9.600 de euro pe lună

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis ieri, prin vot, ca judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ (foto) să fie preşedintele instituţiei pentru anul viitor. De data aceasta, scorul în favoarea lui Ţînţ a fost categoric - 15 voturi pentru şi doar patru împotrivă.
Nicoleta Ţînţ provine de la Curtea de Apel Braşov. Este căsătorită cu un avocat din aceeaşi localitate şi deţine patru terenuri de mici dimensiuni în oraş, un apartament şi o casă proprietate comună a soţilor. În conturi bancare, familia are 160.000 de lei. Nicoleta Ţînţ a primit anul trecut 31.000 de lei pentru decontarea chiriei în Bucureşti, 68.000 de lei drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Braşov, un salariu de 315.000 de lei salariu de la CSM şi diurna de detaşare de 128.000 de lei. În total, 542.000 de lei, adică 9.600 de euro pe lună. Soţul ei a încasat anul trecut 19.000 de lei din avocatură.
Nicoleta Ţînţ este absolventă a Liceului Pedagogic „Andrei Mureşianu” din Braşov, promoţia 1993. După ce a absolvit Facultatea de Drept de la Bucureşti, în 1997 braşoveanca s-a întors acasă, unde şi-a început cariera de judecător la Judecătoria Braşov. Din 2002 până în 2006 a fost vicepreşedinte al Tribunalului Braşov şi din 2006 a promovat la Curtea de Apel Braşov, unde a activat la Secţia Penală. Din 2013 conduce instanţa din funcţia de preşedinte.
Votul pentru funcţia de preşedinte al CSM a fost reluat miercuri, după ce, săptămâna trecută, se crease un blocaj: după două sesiuni de vot, rezultatul a fost identic: 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă”.
Şedinţa de miercuri a Plenului a început cu îngrijorările magistraţilor faţă de posibilitatea de modificare a cuantumului pensiilor speciale ale magistraţilor şi i-au cerut ministrului Cătălin Predoiu să transmită mai departe Guvernului doleanţele lor, în sensul de a nu se renunţa la pensiile speciale ale magistraţilor şi nici procedura de calcul a acestor pensii.
CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.