Braşov - Sighişoara, mai lent decât pe vremea locomotivelor cu abur

Toate trenurile care circulă între Braşov şi Sighişoara fac mai mult de 3 ore pe cei 128 km, unele fac peste patru ore şi apar zilnic întârzieri. Sunt mult în urmă vremurile în care traseul era parcurs în sub 100 de minute, dar la final de deceniu putem spera că timpii vor scădea spre o oră. Ce se întâmplă pe şantierele complexe de pe magistrala 300, unde trebuie construite cele mai lungi tunele din ţară?

Trenuri mai lente decât acum 90 de ani
La final de mai s-au împlinit 150 de ani de când primul tren intra în gara din Braşov. Era pe 1 iunie 1873 şi acel tren venea de la Sighişoara, pe calea ferată numită de presa vremii: „Drumulu de feru unguresc orientalu”. La acea primă cursă, un vagon a deraiat pe podul de peste Olt, la Racoş, dar a putut fi pus din nou pe şine.
Şase ore făceau trenurile pe cei 128 km acum un secol şi jumătate, dar pe la 1929, cel mai rapid tren era mai iute decât în prezent, făcând 2 ore şi 28 minute, în timp ce în 1939, un tren Rapid făcea o oră şi 55 de minute.
Din anii 70, până în 1998, cele mai rapide trenuri făceau 95-100 de minute, trenurile Expres şi IC făcând în 1998 doar o oră şi 35 de minute.
Linia s-a deteriorat treptat după anul 2000, iar după 2010 timpii au crescut accelerat şi drumul nu a mai putut fi parcurs în sub două ore. Era nevoie de o modernizare serioasă, iar lucrările au început în ultimele luni din 2019 şi vor mai ţine mulţi ani. Sunt cele mai complexe lucrări feroviare făcute la noi după Revoluţie, inclusiv tunele de 7 km lungime.

Porţiuni lungi cu viteze de sub 30 km/h şi întârzieri zilnice
Sunt opt trenuri pe zi pe sens între cele două oraşe, iar pe timpul verii mai este şi un tren sezonier către Litoral. Niciunul nu face mai puţin de 3 ore şi 1 minut, iar cel mai lent face peste patru ore. Însă, din cauza numeroaselor şantiere şi restricţii, o parte dintre trenuri acumulează 15-20 de minute întârziere, mai ales între Rupea şi Sighişoara.
Braşov - Sighişoara, mai lent decât pe vremea locomotivelor cu abur. Cum avansează şantierele complexe care vor costa peste un miliard de euro
Partea rea este că, deşi între Sighişoara şi Teiuş/Simeria, linia este modernizată şi vitezele sunt şi de 140 km/h, parcursul lent dintre Braşov şi Sighişoara face ca o călătorie Bucureşti – Cluj să dureze opt ore jumătate şi una Bucureşti – Oradea, peste 12 ore.
Trenurile se aşteaptă unul pe altul în gări precum Albeşti Târnava, Augustin sau Rupea, fiindcă pe mulţi km se circulă pe un singur fir. De exemplu, un tren IR face 22 de minute pe cei 10 km dintre Vânători şi Sighişoara, cu viteză medie de 27 km/h.
Există şi un tren care uneori ajunge mai repede la Braşov, IR 1734 care este programat să facă 90 de minute pe 45 km (Augustin-Braşov). Acest tren ajunge uneori şi cu 20 de minute mai repede la Braşov, prelungindu-şi acolo staţionarea, în drumul către Bucureşti.
Timpii de parcurs vor creşte cu 15 minute din noul Mers al Trenurilor, pentru a fi în concordanţă cu timpii reali de parcurs.

Şantiere complexe unde lucrările avansează încet
Traseul dintre Braşov şi Sighişoara, neschimbat de 150 de ani, este sinuos şi sunt multe curbe ce fac ca viteza să fie redusă. În plus, fiindcă nu s-au alocat bani de investiţii în ultimul deceniu, trenurile merg tot mai încet. Reabilitarea va scurta traseul cu 17 km, de la 129 km, la 112 km, şi va adăuga şi cele mai lungi tunele feroviare de la noi.
Lucrările sunt cele mai complexe efectuate în domeniul feroviar românesc după Revoluţie. Spre exemplu, se construiesc două tuneluri noi cu lungimea de 5, respectiv 7 kilometri cu galerii duble, alte trei tuneluri cu galerii comune, dar şi un viaduct de 1700 de metri

Când ar trebui să scadă măcar puţin timpii de parcurs în Mersul Trenurilor?
„Timpii de mers pe distanţa Braşov – Sighişoara se vor micşora după finalizarea lucrărilor de modernizare, când liniile din staţii şi liniile curente se vor redeschide pentru circulaţia cu viteza stabilită conform proiectului”.
„Odată cu demararea lucrărilor de modernizare au fost introduse mai multe restricţii de viteză (pentru protecţia muncitorilor sau pe liniile de circulaţie, în zona macazurilor, podeţelor etc), care nu au fost incluse de diviziile de specialitate în planul de mers 2022 – 2023. În consecinţă, în planul de mers 2023 – 2024, timpii de mers se vor mări cu aproximativ 15 minute, pentru a evita întârzierea trenurilor pe această distanţă”, se arată într-o comunicare a CFR.

STADIUL LUCRĂRILOR
Stadiul fizic al lucrărilor de reabilitare pe tronsoanele Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara este de 21,75%, iar pe tronsonul Apaţa – Caţa este de 16,5%.

Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara
Pe tronsoanele Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara, lucrările aflate într-un stadiu avansat de execuţie, sunt:
- staţia Braşov – linia Braşov – Bartolomeu, realizat 100%;
- consolidări interval Braşov – Stupini, realizat 100%;
- staţia Stupini, realizat 90% (infrastructura, suprastructura, linie de contact, peroane);
- staţia Feldioara – pod situat la km 192+526, realizat 95%, pod situat la km proiectat 193+093, realizat 80%;
- staţia Caţa – clădire călători realizată 60%, terasamente linia 1, 4, 5 realizate 50%;
- interval Caţa – Archita (consolidări – 60%, podeţe – 90%, viaducte – 3 bucăţi);
- interval Archita – Vânători – pod situat la km proiectat 266+382, realizat 95%, pod situat la km proiectat 269+868, realizat 88%;
- staţia Albeşti fir II, linii 4, 5, realizat 80% (infrastructură, suprastructură, linie de contact, peroane, tunel pietonal, pod);
- interval Albeşti – Sighişoara fir II, realizat 95% (infrastructură, suprastructură, linie de contact, podeţe);
- staţia Sighişoara, realizat 60% (terasamente, peroane).

Apaţa – Caţa
Pe tronsonul Apaţa – Caţa, lucrările care se află într-un stadiu mai avansat de execuţie sunt:
- pasaj superior situat la km 208, realizat 70%;
- consolidare km 211, realizat 100%;
- terasamente situate la km 208 – km 212+600, inclusiv poduri şi podeţe pe această zonă, realizat 70%;
- apărare de mal, râul Olt, km 211, realizat 55%;
- structura lansare TBM, inclusiv TBM-uri 1 şi 2, Portal 2 Ormeniş, realizat aproximativ 70%;
- viaduct situat la km 220, realizat 45%.

Ce s-a făcut la tuneluri: Archita, Beia, Ormeniş şi Homorod
Tunelurile Archita 1, Archita 2 şi Beia se află în faza de completare a documentaţiei tehnice, iar pentru tunelul de la Mureni lucrările au început la portalele de intrare şi ieşire, fiind realizate în proporţie de 30%.
Pentru Tunelul Ormeniş, alcătuit din 2 galerii de cale simplă, cu lungimea de circa 6,8 km fiecare, s-a finalizat structura temporară pentru lansarea TBM-urilor: TBM nr. 1 este montat în proporţie de 90%, iar TBM nr. 2 este montat în proporţie de 10%.
Pentru Tunelul Homorod, alcătuit din 2 galerii de cale simplă, cu lungimea de circa 5 km fiecare, s-a finalizat structura temporară pentru lansarea TBM-urilor (TBM nr. 3 şi TBM nr. 4 au fost recepţionate în fabrică).

Foto: RECORDUL RĂMÂNE AL BRAŞOVULUI: Tunelurile de la Ormeniş şi Homorod vor fi cele mai lungi tuneluri feroviare din ţară. Acum recordul e tot al Braşovului – tunelul de la Teliu, 4,36 km.

Foto: CU NUME DE FETE. Cele două noi tuneluri CFR din judeţ vor fi săpate de 4 utilaje enorme, TMB-uri, ca cele care sfredelesc pământul pentru lucrările la metrou. Cârtiţele, cum sunt poreclite, vor avansa 15 metri pe zi. Utilajele care costă 18 milioane de euro bucata vor săpa două tuneluri duble cu lungimi record: galeria de la Ormeniş va avea şapte kilometri, iar cea de la Homorod, cinci. Fiecare cârtiţă are aproape 10 metri diametru şi toate au nume de fete - Alexa, Melinda, Evelina şi Katerina.