Braşov, Elveţia şi Aeroportul „verde”

Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, Excelenţa Sa Arthur Mattli, a vizitat vineri Braşovul, având întâlniri cu prefectul judeţului, Cătălin Văsii, cu preşedintelul Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, dar şi cu primarul Braşovului, Allen Coliban. În timpul vizitei, ambasadorul a fost însoţit de doi membri în board-ul Camerei de Comerţ Elveţia-România, Teodora Koletsis, partener al Gruia Dufaut Law Office, şi Sebastian Stein, managing partner al Stein&Partner Management Consulting.
În timpul discuţiilor cu reprezentantul Guvernului în teritoriu şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, a fost abordată tema fondurilor nerambursabile acordate Braşovului prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român. Astfel, dacă în exerciţiul financiar precedent România a beneficiat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român, de finanţări nerambursabile totalizând 181 de milioane de franci elveţieni, care s-au regăsit şi la nivelul municipiului Braşov - în proiectele de modernizare a Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” şi a Şcolii Gimnaziale nr. 4, dar şi pentru reabilitarea reţelei de termoficare din cartierul Tractorul - pentru perioada următoare există intenţia de majorare a fondurilor destinate ţării noastre, până la aproximativ 220 de milioane de franci elveţieni.
„Ministerul de Finanţe va decide ce fonduri vor fi alocate şi ce tipuri de proiecte vor fi finanţate. Fondurile elveţiene sunt complementare finanţărilor europene şi ne dorim să contribuim, prin acestea, la dezvoltarea unor proiecte durabile. Vom negocia cu Bruxelles-ul o nouă contribuţie, atât pentru România, cât şi pentru alte 13 state europene. România este al doilea destinatar al acestor fonduri, după Polonia, şi ar urma să i se aloce cu 40 de milioane de franci elveţieni mai mult, ajungându-se la un total de 220 de milioane de franci”, a spus ambasadorul Arthur Mattli în timpul discuţiilor.
La rândul său, Sebastian Stein a făcut o prezentare a Camerei de Comerţ Elveţia-România, context în care prefectul Mihai Cătălin Văsii şi-a arătat disponibilitatea de a intermedia legături între această structură şi reprezentanţii mediului de afaceri braşovean, ca şi între potenţiali investitori elveţieni şi autorităţile locale.
 De asemenea, prefectul Mihai Cătălin Văsii a propus realizarea unui schimb de experienţă privind protecţia sanitară a populaţiei şi modul de gestionare a pandemiei de COVID-19, cu participarea factorilor direct implicaţi în acest domeniu din judeţul Braşov şi din Elveţia.

Propunerile Consiliului Judeţean Braşov
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, i-a prezentat ambasadorului  proiectul Aeroportului Internaţional Braşov şi a sugerat că fondurile elveţiene ar putea să fie utilizate în lucrările care mai sunt de realizat. „Pentru viitorul exerciţiu financiar, i-am propus domnului ambasador să aibă în vedere proiectul Aeroportului Internaţional Braşov, în vederea obţinerii de finanţări prin mecanismele financiare elveţiene. Noi construim primul aeroport realizat de la zero, din anul 1974 încoace. Este al treilea aeroport ca dimensiuni la nivel naţional, dar va fi cu siguranţă cel mai modern din punctul de vedere al tehnologiilor pe care le implementăm în ceea ce priveşte funcţionalizarea lui. Avem în plan iniţierea unui proiect în colaborare cu Universitatea Transilvania, pe care îl estimăm la 2 milioane de euro, prin care ne propunem să obţinem autonomia totală a aeroportului din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică, prin amplasarea de panouri fotovoltaice. Studiile în acest sens vor fi realizate gratuit de un grup de profesori ai Universităţii, iar finanţarea implementării proiectului ar putea fi realizată din fonduri elveţiene”, a menţionat Veştea.
Totodată, preşedintele CJ a adus în discuţie un proiect discutat anul trecut de către autorităţile publice braşovene cu oficiali elveţieni, respectiv deschiderea unei şcoli hoteliere în sistem dual, sub licenţa Universităţii Hoteliere din Lausanne (EHL), cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ în  domeniul turistic din lume. „În ceea ce priveşte concretizarea acestui proiect, s-au făcut paşi înainte şi sunt convins că Primăria Braşov va susţine înfiinţarea acestui centru de inovare şi antreprenoriat în turism şi ospitalitate, care să fie în directă legătură cu mediul de afaceri care activează în Braşov. Noi vom sprijini orice iniţiativă menită să contribuie la dezvoltarea economică, socială, culturală a judeţului Braşov”, a continuat prşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Propunerile Primăriei Braşov
La Primăria Braşov, ambasadorul s-a întâlnit cu primarul Allen Coliban, dar şi cu viceprimarii Flavia Boghiu şi Sebastian Rusu.
După întâlnirea cu delegaţia elveţiană, primarul municipiului a declarat că „Elveţia este într-un moment în care face bilanţul primului ciclu de susţinere financiară şi ne uităm către următorul ciclu, care va fi mai generos în perspectiva fondurilor alocate României. Din punctul acesta de vedere şi din punctul de vedere al bunelor practici, avem proiecte care s-au încheiat cu succes în zona eficientizării energetice, dar am definit şi o serie de direcţii prioritare. Acum am discutat despre natură, am discutat despre managementul parcurilor naturale, în contextul în care avem iniţiativa cu Parcul Natural Braşovia, am discutat despre investiţii şi despre felul în care Braşovul ar trebui să fie şi va fi un jucător activ în discuţiile dintre Elveţia şi România în atragerea de investitori elveţieni, şi nu în ultimul rând, de partea de sport, cercetare, inovare, unde, din nou, găsim foarte multe puncte comune”, a declarat primarul.
La rândul său, ambasadorul a menţionat că „vor fi proiecte în domeniul mediului şi sustenabilităţii, proiecte în educaţie - de exemplu educaţie vocaţională. Am discutat şi despre alte oportunităţi de interes reciproc în care ne putem completa din punct de vedere al experienţei şi în care putem împărtăşi expertiză, fie că vorbim de managementul parcurilor naţionale, fie că vorbim de sport sau de managementul hotelier”.
Reamintim că Braşovul a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de peste 26,5 milioane lei prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român, pentru modernizarea sistemului de termoficare din cartierul Tractorul, eficientizarea energetică a Şcolii Gimnaziale nr. 4 din cartierul Valea Cetăţii şi a Colegiului de Informatică Grigore Moisil, proiecte care s-au finalizat la sfârşitul anului 2019, contractul fiind semnat în 2015.