Braşov, ca „acasă”

Aproape 200 de ucrainieni au fost deja cazaţi, la Braşov, într-un bloc pus la dispoziţie de un dezvoltator imobiliar din oraş, în cartierul Coresi din Tractorul. Blocul are 50 de camere şi a fost finisat interior, dar nu fusese încă mobilat.

Apel pentru donaţii: 9-10.000 de euro pe lună, utilităţile
Camerele din blocul în care au fost cazaţi ucrainenii erau goale, iniţial. Comunitatea, asociaţii, firme, voluntarii, toţi s-au mobilizat pentru a utila rapid şi minimalist camerele, în special bucătăriile. „Din cei veniţi, 60-70% sunt copii, între 8 luni şi 14 ani. De asemenea, noi asigurăm cu resursele noastre micul dejun şi cina, iar prânzul este oferit de «Bucuria Darului».  Însă, problema cea mai mare rămâne după ce sunt cazaţi refugiaţii ucrainieni. Blocul este oferit gratuit, dar vor trebui achitate utilităţile. Este vorba despre aproximativ 9-10 mii de euro pe lună.  De aceea, există un cont unde oamenii cu suflet mare pot să contribuie, astfel încât să fie achitate şi facturile la gaz sau energie electrică. Facem apel la toţi oamenii care pot să ajute să trimită cât pot în conturile: Asociaţia Daniela Kasper , cont în lei - RO97 BSEA 0110 0000 0140 3967, cont în euro - RO85 BSEA 0110 0000 0140 3989, swift al băncii: BSEAROBU”, a spus Daniela Kasper, reprezentantul dezvoltatorului, cea care coordonează această acţiune caritabilă.

Vor să le ofere o minimă independenţă
„Acum lucrăm la un plan mai amplu, în care să dotăm bucătăriile, pe care noi le considerăm extrem de necesare vieţii de zi cu zi şi independenţa oamenilor este extrem de importantă, să poată să-şi gătească ceva. Stau câte 2-3 familii într-un apartament şi au foarte mulţi copii, iar la ora actuală fac drumuri să ia masa în afara imobilului, dar dacă vor reuşi să-şi gătească micul dejun, cina, în bucătăria proprie, iar noi să le mai oferim o singură masă, în exterior, cred că-i ajută foarte mult. Ei se vor întoarce, probabil, în momentul în care se vor simţi în siguranţă. Personal, cred că vor exista situţii în care nu vor mai avea unde să se întoarcă, iar noi suntem dispuşi să-i lăsăm să locuiască aici atâta timp cât este necesar”, a mai precizat aceasta.
Dacă va fi cazul, dezvoltatorul ar putea pune la dispoziţie şi alte apartamente, astfel încât să poată oferi cazare pentru aproximativ 400 de persoane.

Cum au ajuns la Braşov
Între cei cazaţi este şi Anna, venită cu soţul şi copiii din Kiev.  „Nu ştiam că vom pleca din ţară. Prima dată am fost în Moldova. Am plecat cu copiii pentru că în apropiere de casa noastră a fost un atac cu bombă şi am plecat rapid cu copiii în Moldova, pentru că nu era atât de greu să treci la graniţă. Din Kiev am plecat din 28 februarie. În Moldova avem prieteni, dar ei locuiesc într-o casă mică, într-un sat, şi am stat acolo 2 zile, fără apă caldă, apoi am venit în România. Îmi doresc să ne întoarcem acasă, nu ştiu câtă vreme vom sta aici. Îmi doresc pace, pace pentru toată lumea”, a spus Anna.
În urmă au rămas părinţii şi bunicii ei, pentru care îşi face griji: „Vorbim cu oamenii din Kiev. În Bielatzerka – un oraş de lângă Kiev, sunt părinţii mei. La 100 de kilometri de Kiev. Sunt speriaţi, Toată lumea este foarte speriată. Sunt bombardamente în fiecare zi, nimeni nu se simte în siguranţă acolo. Bunicii mei au peste 80 de ani şi nu au nicio posibilitate de a veni aici. Părinţii mei au grijă de ei şi sunt foarte îngrijorată pentru ei”.
În Braşov au ajuns graţie colegilor din România de la firma de tehnologie internaţională la care erau angajaţi. „Noi suntem aici să ne întâmpinăm colegii care au venit din Ucraina în cursul ultimelor 2 zile. Sunt în jur de 40, împreună cu familiile lor. În momentul de faţă trebuie să înţelegem starea pe care aceşti oameni o au, ei consideră că este o situaţie trecătoare şi nu cred că vor sta mult în ţară, ci se vor întoarce la familiile lor şi la viaţa pe care o aveau înainte. Eu consider că, în momentul de faţă, trebuie să ne axăm pe a-i ajuta să treacă peste traumă. Ulterior, fiecare îşi va găsi un loc. Noi ne dorim să-i sprijinim să-şi refacă viaţa de acolo”, a declarat Elena Mandache.