Brâncoveanu şi Braşovul

Muzeul Primei Şcoli Româneşti găzduieşte în aceste zile o expoziţie unicat, cu documente care datează din perioada Brâncovenească. „Este un eveniment mai de suflet, pe care îl aşteptam de mult şi pe care l-am pregătit de mult, pentru că trăim cu el de mult. Suntem posesorii unei documentaţii cu adevărat unicat în ţară pentru că avem aproape 100 de cărţi de la Brâncoveanu, 800 de cărţi de la Grigore Brâncoveanu, sute şi sute de documente din perioada Brâncovenească privind relaţiile lui Brâncoveanu cu Braşovul. Pentru că se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a celui mai iubit dintre domnitorii neamului nostru, se cădea şi avem chiar o obligaţie morală să facem acest lucru, dat fiind faptul că documentele nu sunt văzute, nu sunt cunoscute, nu sunt popularizate cum ar fi trebuit şi, în felul acesta, noi vrem să evocăm personalitatea voievodului care a lăsat în cultura românească urme adânci”, a declarat preotul profesor Vasile Oltean, custodele Muzeului Prima Şcoală Românească. 

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a întreţinut legături extrem de strânse cu Braşovul. „Avem 10 hrisoave Brâncoveneşti din care se vede grija extraordinară a voievodului faţă e transilvăneni în perioada uniaţiei, când lupta pentru păstrarea credinţei strămoşeşti era destul de dificilă pentru românii din Ardeal. La curtea lui trăiau trei şcheieni, mari diplomaţi ai săi, David, Teodor şi Ioan Cordea, cei care au întreţinut relaţiile cu ruşii, cu polonezii, cu sârbii. Expoziţia e încadrată de tablourile lui Mironescu, care dau o imagine a caselor din acea perioadă”, a adăugat Vasile Oltean. Tot la Braşov, Constantin Brâncoveanu, de la a cărui moarte martirică se împlinesc anul viitor trei veacuri, a avut mai multe case, iar fiicele lui s-au stabilit aici, pregătindu-i terenul pentru ascunderea sa, în cazul în care ar fi aflat că turcii îi pregătesc mazilirea.