Bordeiul de beton și sticlă

„Afacerea Bordei” scoate în evidență, dincolo de complicațiile legaliste, existența poate a celei mai mănoase îndeletniciri postdecembriste: cumpărător al drepturilor de proprietate litigioase. Pe fondul isteriei declanșate de susținătorii lui „restitutio in integrum” în confruntarea lor cu partizanii mai mult sau mai puțin interesați ai etatismului, a apărut această categorie: a oamenilor cu bani, dispuși să investească în operațiunile de recuperare a unor bunuri pentru care foștii proprietari nu mai aveau sau nu mai au nici timp, nici răbdare și nici bani – cunoscute fiind procedurile greoaie și lipsite de celeritate ale sistemului judiciar românesc. A existat și mai există o categorie de moștenitori care n-au reușit să se încadreze în termenele succesive de solicitare a restituirii sau care nu dispun de documentarea completă. S-a format și consolidat, în paralel, o altă categorie: cea a cumpărătorilor de astfel de drepturi. Ei află, prin interpuși sau prin agenții specializați, care sunt „poturile” mari, respectiv moștenirile importante nerevendicate. Dau de urma celor în drept și negociază: mai puțini bani, dar acum – sau mai mulți, dar prea târziu sau deloc. Aparent este o ruletă, un joc, în care se mizează pe o carte care poate să fie sau nu câștigătoare. În realitate, această veritabilă industrie merge la sigur. Toate roti-țele mecanismului sunt atent verificate și bine unse, în așa fel încât să conducă spre finalul așteptat. Atât la nivelul produ-cerii de dovezi (s-a perfecționat o adevărată industrie de profil, care produce aproape orice tip de document) până la disponibilitatea (contra „taxă”) acceptării și luării lor în considerare. În acest fel, un procent important din terenurile și clădirile din zonele cele mai scumpe ale Bucureștiului au intrat în mâna câtorva persoane pe care le veți regăsi sistematic pe rolurile instanțelor în calitate de re-clamanți. Una dintre acestea este și domnul Constanda de la Bordei. Dânsul nu este la prima afacere de acest gen. A mai câștigat câteva proprietăți în confruntarea în instanță cu un proprietar nepăsător și neglijent – RAPPS-ul. A primit și despăgubiri importante de pe urma tergiversării punerii în posesie cu care-și finanțează actuala acțiune. Este unul dintre „băieții deștepți” ai imobiliarelor, care-și construiește o avere spectaculoasă pe baza anihilării sistematice a fiecărui metru pătrat de spațiu liber de care mai dispune Capitala, aflată deja într-un serios deficit de zone de recreere și respirație. Cu tot teatrul jucat de Videanu și Compania, soarta Bordeiului este pecetluită. Ea a fost decisă încă de atunci când predecesorul său a admis să se facă un astfel de schimb, strigător la cer, în numele unei legalități care excede legalitatea urbanistică și a regulilor de conviețuire. La anul, pe vremea asta, vom avea un Bordei din beton și sticlă, așa cum avem deja o Băneasa de beton și sticlă, în locul hectarelor vitale de vegetație. Iar pe dl Constanda îl vom vedea, probabil, în următoarea legisla-tură, parlamentar, șef de co-misie de abuzuri…