Bolojan explică de ce raportul privind anularea alegerilor rămâne secret

Premierul Ilie Bolojan a oferit un interviu la Europa FM, în cadrul căruia a fost întrebat de un ascultător de ce raportul despre anularea alegerilor nu a fost făcut public în totalitate. El a precizat că o astfel de procedură trebuie analizată cu multă prudenţă, deoarece poate expune informaţii sensibile. „Atunci când se iau anumite decizii, se iau pe baza datelor care au fost comunicate, şi CCR, având datele care au fost publicate, a luat decizia respectivă (n.r., de anulare a alegerilor). Pe baza datelor oficiale, CCR a luat decizia. Aceste date oficiale au fost publicate. Toate materialele care au un statut de secrete de serviciu pot fi, la un moment dat, pe o formulă de desecretizare. Dar atunci când faci desecretizare trebuie să te gândeşti la anumite efecte, la ce expui, şi în condiţiile în care, spre exmeplu, avem date, în anumite documente, care ar expune nişte ofiţeri de informaţii ai României legat de un fapt sau altul, nu cred că este corect să fie expuse. Nu mă refer la acest caz, mă refer în general”, a precizat premierul.
Afirmaţiile vin în condiţiile în care surse de la Cotroceni au susţinut, cu o zi în urmă, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 ar putea fi publicat în luna aprilie.
Amintim că în decembrie 2024, judecătorii Curţii Constituţionale au decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024, o decizie fără precedent în România. La momentul respectiv, SRI a transmis că fostul candidat Călin Georgescu declarase la Autoritatea Electorală Permanentă un buget de campanie de „zero lei”, susţinând că nu a cheltuit nicio sumă. Ulterior însă, a fost identificat un utilizator care ar fi făcut donaţii de peste un milion de euro.
Ulterior, în decembrie 2025, Raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pe anul 2024 a primit aviz favorabil, după ce a fost analizat de comisiile reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat.
Documentul oferă o imagine de ansamblu asupra riscurilor de securitate care au marcat anul electoral precedent. Conform documentului, CSAT a constatat în şedinţa din 28 noiembrie 2024 existenţa unor riscuri majore la adresa securităţii naţionale, generate de actori cibernetici statali şi non-statali. Acesta subliniază explicit interesul Moscovei în destabilizarea României. Membrii Consiliului au notat că au existat atacuri cibernetice menite să „influenţeze corectitudinea procesului electoral”.