Bogdan Peşchir nu vrea să fie judecat la Braşov. „Război” personal dintre avocatul omului de afaceri şi instanţă, marcat de plângeri disciplinare reciproce

Bogdan Peşchir, controversatul afacerist braşovean acuzat că a finanţat ilegal cu peste 1 milion de euro campania prezidenţială a candidatului Georgescu, a primit o lovitură de la Curtea de Apel Braşov, prin faptul că instanţa nu a acceptat stămutarea dosarului penal de la Braşov, solicitată de inculpat în urma unor disensiuni apărute între instanţă şi apărătorul ales de el.
Astfel, Curtea de Apel Braşov a respins definitiv cererea de strămutare a dosarului, hotărând că „războiul” personal dintre avocat şi instanţă, marcat de plângeri disciplinare reciproce, nu justifică mutarea procesului la o altă instanţă.
Peşchir este acuzat de coruperea alegătorilor în campania electorală a lui Georgescu. SRI susţine că Peşchir a achitat peste un milion de euro pe TikTok pentru promovarea fostului candidat, plătind 256 de influenceri să convingă alegătorii să îl voteze pe acesta. Doar în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie 2024, contul „bogpr” deţinut de Peşchir a transferat 381.000 dolari către conturi TikTok ce îl susţineau pe Georgescu.

A acuzat o judecătoare de imparţialitate
Peşchir a fost arestat pe 21 martie 2025 de Judecătoria Sectorului 5, iar pe 25 aprilie 2025 a fost plasat sub control judiciar. Programatorul a solicitat strămutarea dosarului său, iar cererea a fost înregistrată la Curtea de Apel Braşov pe 7 noiembrie 2025. În dosarul consultat de Fanatik se menţionează că Bogdan Peşchir a solicitat strămutarea dosarului de la Tribunalul Braşov la o altă instanţă de acelaşi grad în circumscripţie, pentru a se asigura derularea procesului în condiţii de deplină imparţialitate şi echitate.
În motivare, s-a arătat în esenţă că avocatul lui Peşchir a participat în calitate de apărător ales la şedinţa de judecată desfăşurată la Tribunalul Braşov, în dosarul menţionat, iar ulterior, preşedinta completului a formulat o plângere disciplinară personală împotriva avocatului, adresată baroului Bucureşti, invocând atitudini lipsite de respect faţă de instanţă. În plângere sunt descrise aspecte de natură subiectivă şi irelevante pentru actul de justiţie, precum tonul pledoariei „vădit tendenţios”, expresii retorice, interpretate ca „sfidare” şi „lipsă de respect”.
În plângerea instanţei se mai arată că avocatul a „depăşit dispoziţiile legale privind exercitarea profesiei”, ce anticipează o culpă profesională gravă a acestuia şi care dovedeşte lipsa oricărei detaşări necesare funcţiei judiciare. În aceste condiţii, s-a apreciat că magistratul în cauză a devenit parte interesată într-un conflict personal şi profesional cu avocatul părţii, ce creează o bănuială legitimă privind lipsa de imparţialitate a instanţei, fiind imposibil ca acelaşi judecător să mai poată aprecia cu deplină obiectivitate asupra cererilor formulate de partea reprezentată de avocat. Astfel, conflictul de natură personală creat prin formularea plângerii de către judecător împotriva apărătorului părţii reprezintă un element suficient pentru a genera bănuiala de imparţialitate.
Pentru termenul de judecată din data de 18.11.2025, Peşchir, prin avocat, a trimis prin email la dosar concluzii scrise, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Braşov şi a solicitat declinarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pe fond a reiterat aspectele prezentate în cererea iniţială. Curtea a respins excepţia necompetenţei materiale şi, după ce a luat concluziile reprezentantului Ministerului, a rămas în pronunţare asupra cererii de strămutare. Examinând cererea formulată de Bogdan Peşchir privind strămutarea dosarului de la Tribunalul Braşov, în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut mai multe aspecte.

Instanţa a arătat că trebuia făcută o cerere de recuzare
În drept, potrivit art. 71 Cod procedură penală,  „(…) curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice”.
Din examinarea acestui text de lege rezultă că dispoziţiile art. 71 Cod procedură penală sunt incidente atunci când există o suspiciune rezonabilă că datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice este afectată imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei pe rolul căreia a fost înregistrată respectiva cauză.
Dacă o parte are suspiciuni că este afectată imparţialitatea judecătorului/judecătorilor investit/ţi cu soluţionarea acesteia, are posibilitatea legală de a formula cerere de recuzare şi nicidecum o cerere de strămutare. Curtea a apreciat că motivele invocate de petentul Bogdan Peşchir în susţinerea cererii de strămutare ce formează obiectul acestei cauze nu sunt în măsură să conducă la concluzia ca aceasta este întemeiată, neexistând dubii legitime cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Braşov în judecarea dosarului.
Examinând motivele concrete de strămutare, Curtea a constatat că acestea sunt argumentate prin prisma reacţiei judecătorului care a soluţionat cauza respectivă, care după termenul de judecată din data de 15 mai 2025, ar fi formulat o plângere disciplinară adresată Baroului Bucureşti prin care învedera anumite comportamente şi cuvinte folosite de avocatul petentului în timpul pledoariei – ceea ce ar conduce la imparţialitatea acestuia în soluţionarea cauzei. Curtea a subliniat că această imparţialitate ar putea exista doar cu privire la judecătorul respectiv şi, în niciun caz, la toţi judecătorii Tribunalului Braşov, secţia penală.

Solicitarea a fost respinsă
S-a menţionat că este de observat, de altfel, că deşi prin cererea formulată se solicită strămutarea cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad, întreaga motivare se realizează în jurul suspiciunii rezonabile privind imparţialitatea judecătorului cauzei, ce conturează conţinutul unei cereri de recuzare. Inclusiv dispoziţiile legale invocate vizează incompatibilitatea judecătorului şi nu instituţia strămutării cauzei. Deopotrivă, nu se poate face referire la textele care reglementează incompatibilitatea judecătoriilor din Codul de procedură civilă, acestea neputând fi aplicabile în procesul penal. În acelaşi timp, Curtea a constatat că prezenta cerere a fost trimisă prin email la Tribunalul Braşov la data de 4 noiembrie 2025, ora 21.28, în condiţiile în care în dosarul se pronunţase o soluţie definitivă încă din data de 27.05.2025. Or, nu este posibil să se solicite strămutarea unei cauze deja soluţionate, se arată în dosar.
Curtea a concluzionat că nu a identificat date care să nască bănuiala legitimă de afectare a imparţialităţii magistraţilor Tribunalului Braşov, nefiind deloc justificată o asemenea presupunere, nici obiectiv, nici subiectiv, întrucât nu există motive să se creadă că actul de judecată ar fi altfel decât temeinic şi legal, fiind asigurate condiţiile necesare pentru justa soluţionare a cauzei. Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfăşurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivităţii şi imparţialităţii judecătorilor unei instanţe. Strămutarea unei cauze se poate dispune numai atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice, întrucât instituţia strămutării are în vedere doar temeiuri care ar putea afecta imparţialitatea tuturor judecătorilor unei instanţe.
Instanţa a arătat că nemulţumirile lui Bogdan Peşchir legate de reacţia preşedintelui completului de judecată nu reprezintă împrejurări apte să determine o suspiciune de lipsă de imparţialitate din partea tuturor judecătorilor din cadrul instanţei menţionate, condiţie fără îndeplinirea căreia nu poate fi admisă o cerere de strămutare. Astfel, Curtea a apreciat că nu există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor Tribunalului Braşov este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor acesteia şi, de asemenea, că nu există pericol de tulburare a ordinii publice, astfel încât va respinge, ca nefondată, cererea formulată de Bogdan Peşchir. Această decizie a fost luată pe 18 noiembrie 2025.