Boala revenită în actualitate: tusea măgărească, peste 200 de cazuri la Braşov

Tusea convulsivă sau tusea măgărească, aşa cum mai este cunoscută, despre care tot mai mulţi medici spun că a revenit brusc în actualitate - „în toată cariera mea n-am avut cazuri/am avut câteva cazuri” este o afirmaţie frecvent întâlnită - este de fapt o provocare apărută deja de doi-trei ani, spune medicul epidemiolog Marinela Madan. Faptul că din ce în ce mai mulţi părinţi aleg să nu-şi mai vaccineze copiii (deşi vaccinarea cu vaccinurile din programul naţional este obligatorie) a condus la o astfel de situaţie. Un alt factor care contribuie la creşterea numărului de cazuri confirmate este o mai bună diagnosticare, explică medicul Marinela Madan.

85% din cazuri, la sugari şi copii de vârste mici
O creştere semnificativă a cazurilor noi de tuse convulsivă se înregistrează şi în judeţul Braşov, în special la sugari (cu vârsta sub un an) şi copii cu vârste cuprinse între 1 şi 4 ani, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov.
„Din luna mai 2024 şi până în prezent au fost confirmate 200 de cazuri de tuse convulsivă. Un număr de 171 dintre acestea au fost înregistrate la sugari şi copii de vârste mici, 80% dintre cazuri fiind copii nevaccinaţi şi a fost necesară internarea acestora în spital. Atragem din nou atenţia asupra faptului că tusea convulsivă este o boală infecţioasă bacteriană acută, foarte contagioasă, care poate să provoace complicaţii severe, uneori fatale pentru sugari şi copii din grupa de vârstă 1- 4 ani, mai ales în cazul celor care nu au fost vaccinaţi”, se arată în comunicatul instituţiei.

Cum se diagnostichează  
Copiii foarte mici, la care nu a fost încheiată încă schema de vaccinare pentru prevenţia acestei boli, adolescenţii, dar şi adulţii cu imunitate scăzută sunt pacienţii afectaţi în principal de tusea convulsivă. Deşi sunt rare, pot să apară chiar şi decesele, care se produc  de obicei la copiii mici. Boală se complică cu pneumonie severă şi insuficienţă respiratorie.
În primele zile de boală, chiar până la două săptămâni, simptomele sunt comune infecţiilor respiratorii obişnuite şi de aici şi diagnosticul tardiv: nas înfundat, uşoară febră, tuse uşoară, ocazională. Pot să apară şi pauzele în respiraţie (apneea) şi cianoza. Când tusea a devenit violentă şi apar dificultăţile de respiraţie ar trebui să ne prezentăm urgent la medic. Diagnosticul de certitudine se pune după confirmarea prin probe de laborator.
„Diagnosticul înseamnă un examen bacteriologic, care este un exudat, se recoltează din gâtul pacientului, şi un diagnostic serologic, o probă de sânge. Acum, există o metodologie. Pentru a obţine un diagnostic corect, de certitudine, este examenul bacteriologic, exudatul, care trebuie luat de regulă în primele 10 până la 14 zile de la debutul tusei. Diagnosticul serologic, care arată o creştere în dinamică a anticorpilor Bordetella pertussis (n. red. – bacteria care determină tusea convulsivă), într-adevăr este mai la îndemână, în sensul că dacă tu nu prinzi pacientul în primele două săptămâni de la debut, proba rămâne pozitivă până la 4-6 săptămâni, pe toată perioada lungă de tuse, dar cu riscul că cu cât ne îndepărtăm de momentul debutului şi titrul anticorpilor scade şi atunci şi aici intervine un risc să nu mai ai diagnostic”, a explicat dr. Madan.
 
Vârsta nu mai este un criteriu  
Vârsta nu este un criteriu pe care să te mai poţi baza, iar asta pentru că, deşi mai rar, au fost depistate cazuri de tuse convulsivă şi la adulţi. „Criteriul vârstei este în momentul în care este copil până în 14 ani şi tu în anamneză constaţi că el este incomplet vaccinat împotriva tusei convulsive şi atunci te gândeşti că tusea aceasta poate să fie şi tuse convulsivă, dar nu trebuie să excludem diagnosticul nici la adult, pentru că, mai nou, s-a demonstrat că în timp anticorpii post-vaccinali se consumă. Pe măsură ce omul înaintează în vârstă  îşi consumă din anticorpii care l-au protejat în prima parte a tinereţii şi devine vulnerabil. Şi atunci, politica de sănătate spune că se recomandă că din 10 în 10 ani fiecare adult responsabil trebuie să beneficieze de o doză de vaccin”, a completat medicul Marinela Madan.

CÂND SE ADMINISTREAZĂ VACCINUL
Prima doză de vaccin care are şi componenta împotriva tusei convulsive se administrează la două luni de viaţă ale bebeluşului (vaccin diftero-tetano-pertussis acelular (dTpa)  care oferă protecţie împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive). La patru luni se administrează a doua doză, la 11 luni cea de-a treia, la 5-6 ani se administrează o nouă doză de vaccin, urmată de revaccinare la 14 ani.
Pentru a beneficia în continuare de protecţie, la fiecare 10 ani ar trebui ca adulţii să se vaccineze din nou. Vaccinarea ar trebui cu atât mai mult luată în calcul de către adulţi dacă aceştia fac parte din anturajul unei persoane vulnerabile (copil foarte mic nevaccinat sau incomplet vaccinat având în vedere vârsta, persoană adultă nevaccinată care suferă de boli cronice etc.).