BNS Braşov: 50% dintre angajatori n-au majorat salariile, de frica reîntoarcerii la vechiul sistem de plată a contribuţiilor

Specialiştii din Blocul Naţional Sindical au analizat veniturile românilor în primul semestru al acestui an şi au ajuns la o concluzie incredibilă pentru Guvernul PSD - ALDE: peste 1,2 milioane de români au venituri mai mici decât la sfârşitul anului trecut, iar alţi aproape 609.000 sunt expuşi riscului de diminuare, deşi guvernanţii au promis creşteri salariale impresionante. Analiştii din BNS spun că mai puţin de jumătate dintre angajatori au mărit salariile angajaţilor în urma mutării contribuţiilor, astfel încât veniturile angajaţilor să nu scadă. Cum legea este contestată, mulţi angajatori se tem că aceasta ar putea fi declarată neconstituţională şi să se revină la situaţia de dinainte. În acest caz, angajatorii care au oferit măriri salariale compensatorii se vor vedea obligaţi să plătească mai mulţi bani odată cu abrogarea legii, după ce au oferit deja majorări salariale. Singurii care nu au fost afectaţi de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat sunt bugetarii, însă, dacă nu au avut de suferit direct de pe urma modificării Codului Fiscal, i-a afectat, în schimb, inflaţia, după cum spun sindicaliştii.
Concret, după cum relatam şi în ediţia de ieri, prin aplicarea OG nr. 79 din 2017, 1.135.418 salariaţi au înregistrat, în martie 2018 faţă de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 - salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, iar 965.978 salariaţi au suportat parţial transferul sarcinii contribuţiilor. Alţi 608.781 salariaţi, în special din companii multinaţionale, au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.
„S-a demonstrat că undeva la 50% dintre angajatori au majorat salariile astfel încât să fie acoperite pierderile salariale, deci jumătate dintre angajatori au pus acei bani, jumătate din ei nu, pentru că au găsit o formă prin care să le dea netul în mână la salariaţi, dar i-au motivat altfel, prin prime sau altfel de bonusuri care nu sunt permanente şi au făcut asta pentru că ordonanţa este atacată”, ne-a declarat ieri liderul sindical al BNS Braşov, Gheorghe Apostu (foto).
La sfârşitul lunii martie, în România erau înregistrate aproape 2,2 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă remunerate cu salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă că aproximativ 42% din salariaţi primesc lunar salariul minim. Aceştia sunt, practic, şi cei cărora nu le-au scăzut veniturile. Nici bugetarii nu au fost afectaţi de transferul contribuţiilor, însă şi pe ei i-a afectat inflaţia, mai spune Apostu, ca urmare a studiilor efectuate de specialiştii BNS. „După analiza noastră, sunt 2 milioane de salariaţi care, sub o formă sau alta, pierd bani. Dacă putem spune aşa, «fericiţii» sunt bugetarii, pentru că, de la 1 ianuarie, li s-a mărit salariul cu 25%, dar, scăzând contribuţiile, au rămas, de fapt, cu o creştere de 4,5%.  Dacă luăm în calcul şi analizăm, şi ei sunt în pierdere pentru că şi inflaţia s-a dus peste 5%”, a mai explicat Apostu.