BNR va apăra stabilitatea leului până după alegerile prezidenţiale

Raportul „Dezechilibrele macroeconomice necesită stabilitate politică”, publicat joi, 12 decembrie, de economiştii BCR arată cât de incerte sunt previziunile pentru 2025, singura certitudine fiind că BNR va apăra stabilitatea leului.
„Predicţia este foarte dificilă, mai ales dacă este vorba despre viitor!, a spus odată Niels Bohr, laureatul premiului Nobel pentru fizică. Acest sentiment este valabil în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale din România, unde consensul a fost răsturnat”, scriu autorii studiului, coordonaţi de Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR.
În preambulul analizei, aceştia arată că alegerile au fost anulate de Curtea Constituţională, care a invocat interferenţa unui stat străin.
„Alegerile alegerile vor fi probabil reluate în martie-aprilie 2025. Succesul neaşteptat al forţelor politice de extremă dreaptă a determinat partidele pro-europene să îşi consolideze poziţia. PSD, PNL, USR, UDMR şi parlamentarii reprezentând minorităţile etnice (care controlează 65% din parlament) s-au angajat să formeze un guvern şi discută despre susţinerea unui candidat comun la preşedinţie. Pentru viitorul guvern, intrarea pe o cale clară de consolidare fiscală şi punerea în aplicare a Planului de redresare şi rezilienţă (RRP) ar trebui să fie priorităţile principale. Deşi se crede adesea că macroeconomiştii au un «glob de cristal», trebuie să recunoaştem că al nostru este crăpat. Deşi avem o perspectivă perspective pozitive pe termen lung, ancorate în valorile UE, cu o creştere potenţială a PIB-ului estimată la 3% şi o inflaţie convergând spre intervalul ţintă al BNR de 1,5-3,5%, perspectivele pentru 2025 rămân neclare. Creşterea PIB-ului este proiectată să să se redreseze până la 2,8% an/an în 2025 în cadrul unui scenariu fără modificare a politicilor, ajutat de baza statistică şi de efectele de report. Cu toate acestea, riscurile sunt în mod clar înclinate în sens descendent”, se arată în studiu.
Amploarea acestei deprecieri va depinde de structura, dimensiunea şi calendarul consolidării consolidării fiscale, deoarece factorii de decizie politică se confruntă acum cu o situaţie critică. În ceea ce priveşte inflaţia, suntem puţin mai încrezători, prognozând 3,7% de la an la an până la sfârşitul anului 2025.

BNR va mai scădea dobânda cheie după alegeri
Cu toate acestea, politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine idiosincratică. După alegeri, BNR este de aşteptat să reia reducerea ratelor la jumătatea anului.
„Estimăm că dobânda cheie a BNR va scădea cu 75 pb până la 5,75% până la sfârşitul 2025. Pe fondul incertitudinii persistente, este probabil ca stabilitatea cursului de schimb să rămână o piatră de temelie a răspunsului politic al BNR. Ne aşteptăm ca rata de schimb EUR/RON să rămână stabilă până după alegerile prezidenţiale, cu o anumită flexibilitate pentru deprecierea uşoară a leului după aceea, deoarece banca centrală a recunoscut preocupările legate de competitivitate. Pe măsură ce situaţia evoluează, noi încercăm să alcătuim un nou „glob de cristal”. Sperăm că până la începutul noului an - cu un nou guvern în funcţie şi un proiect de buget pentru 2025 rezonabil de credibil - o parte din ceaţa actuală va începe să se risipească”, se menţionează în studiu.

Economia ar putea creşte cu 2,8%
Perspectivele pentru 2025 sunt incerte, deoarece guvernul are de luat măsuri fiscale care să ducă la reducerea deficitului bugetar ridicat.
„Scenariul nostru de bază este că economia va creşte cu 2,8% în 2025, dar, în funcţie de momentul şi structura ajustărilor fiscale, creşterea ar putea fi cu până la un punct procentual mai mică. Pe o notă pozitivă, este aşteptată o redresare uşoară a cererii externe pentru anul viitor, care ar trebui să ofere un anumit sprijin creşterii”, se mai arată în document.
„Cu toate acestea, alegerile prezidenţiale reprogramate, probabil în martie-aprilie 2025, ar putea slăbi apetitul pentru reformă, întârziind măsuri semnificative până la jumătatea anului. Structura corecţiei fiscale este de aşteptat să se concentreze pe partea de venituri, având în vedere natura rigidă a cheltuielilor guvernamentale”, spun economiştii BCR în raport.