BNR: Intrarea în insolvenţă presupune limitarea capacităţii debitorului de a dispune de patrimoniul său

Legea insolvenţei persoanelor fizice nu este un panaceu al debitorului, ci o modalitate colectivă de recuperare a creanţelor de către creditori, iar declanşarea procedurii presupune limitarea capacităţii debitorului de a decide asupra bunurilor sale, a declarat directorul Direcţiei Juridice din Banca Naţională a României (BNR), Alexandru Păunescu (foto).  „Pe fondul unor neclarităţi, s-au creat anumite aşteptări. Insolvenţa nu este un panaceu al debitorului ci o modalitate colectivă de recuperare a creanţelor de către creditori. Desigur că în final se poate ajunge la ştergerea datoriilor debitorului, dar declanşarea procedurii nu conduce şi nu ar trebui să conducă numai la ştergerea datoriilor şi în niciun caz automat. Ștergerea datoriilor nu este un drept al debitorului ce poate fi exercitat în orice condiţii", a mai spus Păunescu.
Mai mult, oficialul BNR a precizat că insolvenţa nu ar trebui privită ca un sistem de asigurare socială. El a adăugat faptul că o astfel de lege are avantaje dar şi dezavantaje pentru debitori, la dezavantaje punctând limitarea dreptului de a dispune de bunurile proprii. "Deschiderea procedurii presupune limitarea capacităţii debitorului de a dispune în ceea ce priveşte patrimoniul său", a explicat directorul BNR.
Păunescu a mai spus că trebuie clarificate şi aspectele legate de criteriile pentru determinarea cheltuielilor de trai rezonabile în privinţa asigurării unui nivel minim de subzistenţă pentru debitor, pentru că noţiunea de salariu minim ar putea fi arbitrară, având în vedere că debitorii pot avea nevoi diferite.
Păunescu a adăugat că, la nivelul băncii centrale, se vrea o lege echitabilă, aplicabilă şi să lase loc la cât mai puţine interpretări, însă nu există un model general de urmat nici pe plan internaţional. De aceea este necesar un studiu de impact înainte de aprobarea legii.
În acest moment, proiectul de lege se află în dezbatere în Comisia juridică din Camera Deputaţilor după ce a fost adoptat de Senat în decembrie 2014.