BNR demontează discursul PSD. Lista cadourilor otrăvite

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a explicat cum a reuşit România să evite incapacitatea de plată, contrazicând astfel discursul PSD că Guvernul ar fi făcut o „scamatorie” care a dus la un deficit bugetar sub ţinta asumată în 2025, despre care Lazea spune că a fost o „superperformanţă”.
„Graţie măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea (creşterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută), iar împrumuturile externe şi cele interne s-au ieftinit (aceasta fiind una din cauzele principale ale supraperformanţei reducerii deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate naţională şi de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA)”, a afirmat economistul-şef al BNR într-un editorial publicat de Curs de Guvernare. 

„Trăim în epoca post-adevărului”
El a explicat cum s-a deteriorat situaţia finanţelor publice din România în ultimii 10 ani şi cine sunt vinovaţii. „Trăim în epoca post-adevărului. Această constatare este valabilă şi în ceea ce priveşte dezbaterea economică unde, profitând de lipsa de informare a publicului şi de memoria scurtă a acestuia, comentatori interesaţi îi prezintă versiuni alternative ale realităţii, destinate să mascheze unele aspecte neplăcute. Să luăm, de exemplu, situaţia deteriorării finanţelor publice din România în ultimii zece ani. Din punct de  vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026. Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanţelor publice doar guvernelor Ciucă şi Ciolacu, ceea ce este fals. Deficitul bugetar a crescut chiar şi în anii cu creştere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu”, a explicat Lazea.
El a mai susţinut că „nu numai guvernele, ci şi mediul de afaceri şi publicul în general au îmbrăţişat ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import. Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut”.

Ce decontăm acum
Economistul-şef al BNR a enumerat facilităţile fiscale care, în final, au contribuit la dezechilibrele macroeconomice. Potrivit acestuia, mediul de afaceri a beneficiat, în aceşti zece ani de: 
- neplata impozitului pe salarii sau a contribuţiilor de asigurări sociale pentru ramuri întregi (IT, construcţii, etc.); 
- definirea în sens foarte larg a microîntreprinderilor şi tratamentul fiscal preferenţial aplicat acestora; 
- rate ale impozitării extrem de scăzute. Chiar şi după creşterile din ultimul an, toate ratele de impozitare rămân, în România, mai scăzute decât în Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.); 
- permisivitatea ca aproximativ o treime din firme să opereze în piaţă fără a avea capitalizarea minimă cerută de lege etc; 
- dar şi de tolerarea evaziunii fiscale, îndeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA.
La rândul său, publicul larg a beneficiat masiv de gratuităţi la transportul în comun sau cu trenul; tichete de masă, tichete de vacanţă, tichete cadou preţ subvenţionat în unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electrică etc şi de niveluri extrem de scăzute ale impozitelor pe proprietate.
„Toate aceste «cadouri» şi le poate permite un stat cu bugetul echilibrat (venituri egale cu cheltuielile), nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-şi acoperi deficitele.
În aceste condiţii, este lipsit de onestitate a acuza numai sectorul de stat de deteriorarea finanţelor publice. Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a creşte salariile angajaţilor fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. Dar, aşa cum arată cifrele din tabelul alăturat, sectorul de stat nu este singurul (şi nici măcar principalul) vinovat pentru deteriorarea finanţelor publice, în ultimul deceniu”, a concluzionat economistul-şef al BNR.