Blazonul celor trei roze

În acord cu tradiția sa, orașul Râșnov, sau Valea Trandafirilor cum i se spunea pe vremuri, se va prezenta cu o nouă stemă Încă din iunie, primarul orașului Râșnov anunța că „Orașul trandafirilor” va avea o nouă stemă „simplificată” și în acord cu valorile sale istorice. Deja, noua stemă oficială a fost aprobată de Consiliul Local și documentația urmează să fie înaintată Comisiei de Heraldică. Noua stema înfățișează simboluri simple, clar delimitate, respectiv trei trandafiri (cele trei roze definitorii pentru oraș) așezați în triunghi pe un scut deasupra căruia se află o coroană ce amintește de Cetate. „De-a lungul istoriei, stema a reprezentat și reprezintă o formă de prestigiu și putere. Pentru Râșnov atestarea istorică a unei embleme heraldice cu o vechime de peste 500 de ani reprezintă un motiv de mândrie și o formă importantă de identitate istorică”, spune primarul orașului Râșnov, Adrian Veștea. „Simbolistica păstrată în clădirile istorice ale Râșnovului (Biserica Evanghelică, Casa de cultură), legenda întemeierii (Rosenau - Valea Trandafirilor) și, foarte important, descoperirea arheologică din Cetatea Râșnov, în campania 2011, impun pentru orașul Râșnov o stemă care are un suport istoric important și nu rămâne, ca în cazul majorității stemelor din județul Brașov, la bunul plac sau exprimarea fanteziei unor persoane neprofesioniste”, declară istoricul Nicolae Pepene, director al Direcției de Cultură Râșnov. Astfel, spune istoricul, prima atestare documentară a Râșnovului medieval apare în anul 1331, sub numele de ,,Rosnou", într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. În 1388, Râșnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = Satul trandafirilor. În cronicile și documentele vechi, Râșnovul mai apare sub formele „Rasnow”, „Rossenaw”, „Russenau”, „Rosenau”, „Rajnov”. Rădăcina toponimului pare a fi cuvântul „roz” care înseamnă „roză”, „trandafir”, atât în limba latină, cât și în limbile slavă și germană., mai detaliază sursa citată. Cele mai vechi reprezentări ale blazonului cu cele trei roze apare pe o cahlă descoperită în cetate, datată la mijlocul secolului al XVI-lea și pe altarul Bisericii Evanghelice, comandat în 1776. Dacă la început stema era simplă, cuprinzând doar cele trei roze, ulterior, însemnul heraldic se „îmbogățește” cu tulpină și frunze. Această emblemă romantică a devenit prima stemă a Râșnovului modern, până la reforma administrativă impusă de modificarea regimului politic, după 1948. După 1990, Primăria Râșnov a funcționat cu o stemă improvizată, în care apăreau monumentele principale ale orașului (Cetatea și Biserica veche Sf. Nicolae), stema istorică, într-o formă artistică, destul de naivă, și un steag roman. „Stema era greu de identificat sau de reprodus și, cel mai important, nu respecta atât regulile heraldice, cât și valoarea istorică a stemei vechi a Râșnovului”, mai spune Nicolae Pepene.