„Blackout”-ul din Spania, Portugalia şi Franţa nu va afecta România. Ministrul Energiei: „fac apel la toţi cetăţenii să rămână calmi”

Foto: CUVÂNTUL ZILEI: HAOS.  Mii de oameni au luat cu asalt supermarketurile din oraşe pentru a-şi face provizii de apă şi hrană. Videoclipuri online arată cum reţelele feroviare din oraşele ţărilor afectate au intrat în haos, oamenii fiind evacuaţi prin tuneluri, în timp ce pene de curent afectau staţiile de metrou şi opreau trenurile. Haos a fost şi pe aeroporturi, în benzinării.

Spania, Franţa şi Portugalia au fost lovite de pene de curent generalizate, luni, 28 aprilie, iar milioane de oameni au rămas în beznă.  
Operatorul de reţea din Portugalia a transmis că pana de curent masivă care a lovit Portugalia a fost cauzată de o defecţiune în reţeaua electrică spaniolă, legată de un „fenomen atmosferic rar”. Potrivit unui raport citat de Sky News, defecţiunea s-a produs din cauza unor variaţii extreme de temperatură în Spania, care au generat „oscilaţii anormale” în liniile de foarte înaltă tensiune. Aceste oscilaţii au fost provocate de un fenomen cunoscut sub numele de „variaţie atmosferică indusă”, care a dus la disfuncţionalităţi în sincronizarea sistemelor de energie între Spania şi alte ţări din reţeaua europeană interconectată.
În urma acestui incident, au avut loc perturbări succesive în întreaga reţea electrică europeană, afectând atât Spania, cât şi Portugalia. De asemenea, REN a subliniat că problema este una extrem de complexă şi, din cauza necesităţii de a reechilibra fluxurile de energie la nivel internaţional, ar putea dura până la o săptămână pentru ca reţeaua să fie complet normalizată.

Mesajul de la Guvern
Pana de curent nu va avea efect asupra ţării noastre, însă românii ar trebui să ştie cum ar trebui să se pregătească pentru a depăşi mai uşor inconvenientele provocate de un blackout.
Nu avem nicio problemă în acest moment în sistemul energetic naţional, a transmis, luni, ministrul Energiei Sebastian Burduja: „În contextul penelor de curent majore din Spania şi Portugalia, fac apel la toţi cetăţenii României să rămână calmi. Sunt în contact permanent cu Dispecerul Energetic Naţional. Nu avem nicio problemă în acest moment în sistemul energetic naţional. Acum ne acoperim consumul propriu din ceea ce producem şi exportăm peste 200MW. În ţara noastră, situaţia este monitorizată atent şi este sub control. Am deplină încredere în experţii noştri, care au demonstrat de fiecare dată că suntem capabili să gestionăm situaţiile dificile apărute, aşa cum au fost şi cele din perioada sărbătorilor pascale. Cu privire la cauzele blackout-ului din Spania şi Portugalia, prioritatea zero este restabilirea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor. În orele şi zilele următoare va exista, cu certitudine, o analiză aprofundată asupra cauzelor şi efectelor, inclusiv măsurile necesare la nivel naţional şi european”.

Reacţia Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică  
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) nu confirmă existenţa unui atac cibernetic. „În legătură cu informaţiile apărute în mass-media referitoare la întreruperile de curent în mai multe state membre ale Uniunii Europene, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică nu confirmă existenţa unui atac cibernetic sau a unui incident cibernetic transfrontalier. Nu a fost considerată necesară escaladarea nivelului de alertă pentru cele două mecanisme cibernetice ale Uniunii Europene: reţeaua CSIRT (CSIRT Network) şi EU-CyCLONe”, aprecizat, luni, DNSC.
Instituţia mai precizează că „nu au fost raportate până la această oră incidente cibernetice semnificative la nivelul operatorilor importanţi sau esenţiali din sectorul energetic din România”.

Occidentul face scenarii. România nu are un plan de răspuns
Autorităţile din România nu au luat, se pare, în calcul o pană masivă de curent electric atunci când au realizat un plan de acţiune în caz de dezastre. Concret, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă care a preluat din anul 2001 partea de Protecţie Civilă a populaţiei realizează anual un raport al eventualelor riscuri de dezastre. Astfel, într-un ultim astfel de raport nu se spune nimic despre un astfel de eveniment. Concret, sunt menţionate cutremure de pământ, incendii de pădure, inundaţii, urgenţă radiologică şi epidemii, pentru care au şi fost realizate căte o „Concepţie Naţională de Răspuns”.
În plus, raportul mai trece în revistă riscuri majore de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase sau de accidente de transport implicând substanţe periculoase, dar nimic despre o urgenţă energetică.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, declara în 2021 că Austria şi Germania fac periodic scenarii de acest gen pentru că au centre înfiinţate cu acest scop care identifică astfel măsurile care ar fi obligatoriu de luat de autorităţi în astfel de cazuri. „Germania şi Austria au centre care fac scenarii legate de «blackout». Sunt înfiinţate exact în acest scop. Iau 4-5 scenarii privind posibilitatea unui «blackout», inclusiv pe motive de terorism energetic şi parcurg toate posibilităţile. Vorbesc de o probabilitate… Fac asta de 40 de ani, nu este o noutate. Aceste scenarii au în spate o analiză probabilistică. În România ne lovim de probleme din cauza chiciurei care se aşază pe cablurile de înaltă tensiune şi le rup. Dar astfel de probleme sunt remediate relativ repede”, a spus Dumitru Chisăliţă
Şi George Niculescu, secretar de stat la Ministerul Energiei, susţine că există pericolul unui „blackout“, dar e nevoie de un cumul de foarte mulţi factori ca să se întâmple lucrul acesta. „Eu nu aş vrea că lumea să se alarmeze, de aceea am ales să ies, în ideea de a clarifica cât de cât lucrurile. Dacă este o ştire sau o ipoteză iminentă trebuie poziţionată în timp, dar să vorbeşti la modul general că va fi un «blackout» în următorii 5 ani, e relativ, lucrurile acestea trebuiesc digerate puţin şi tratate cu profunzime”, a declarat George Niculescu.

Cum este format sistemul energetic european
Sistemul energetic european e format din mii de linii care interconectează ţările Uniunii Europene, ceea ce, potrivit experţilor, ar face imposibilă o pană generală de curent care să se întindă pe un interval mai mare de timp. Apoi, chiar dacă s-ar opri livrarea de gaze prin Ucraina, scenariu puţin probabil, continentul ar fi în continuare alimentat cu gaz natural prin Nord Stream 1. În fine, un alt scenariu luat în calcul de autorităţile de la Viena e un atac cibernetic de amploare asupra sistemului energetic, este şi el puţin probabil, deoarece există un sistem european de protecţie a spaţiului cibernetic.

Precedentul din 2021
Reamintim că la începutul anului 2021 a avut loc o masivă pană de curent care a afectat şi România. În data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina. 200.000 de gospodării au rămas fără energie, în toată Europa, iar aprovizionarea pe şantiere industriale a fost întreruptă în Franţa şi Italia.

Sfaturi pentru cetăţeni
În cazul unei pene de curent de amploarea celei care a afectat luni Spania, Portugalia, Andora şi o parte din Franţa, cetăţenii ar trebui să ştie că nu pot face nimic, dacă nu s-au pregătit din timp pentru a depăşi inconvenientele provocate de blackout, care pot dura chiar şi câteva zile, în cele mai nefericite cazuri.
Enumerăm câteva din sfaturile specialiştilor:
- Bateriile, acumulatori, powerbankurile sau alte device-uri autoîncărcabile sunt esenţiale. Aşadar, asiguraţi-vă că le aveţi la îndemână, de preferat într-o trusă de prima ajutor, de genul celei folosite pentru cutremur.
- Asigură-te că ştii să acţionezi şi mecanic incuietorile/yalele electrice. Când se întrerupe curentul, acestea rămân în poziţia închisă. Alta variantă este să te asiguri că există ieşiri alternative.
- Nu lăsa niciodată rezervorul maşinii aproape gol. Dacă se întrerupe curentul, nu vor funcţiona nici pompele de carburanţi.
- Dacă eşti dependent de un dispozitiv medical alimentat electric, asigură-te că ai un back-up.
- Pe întuneric este de preferat să foloseşti, mai ales pentru deplasare, device-uri electrice, nu cu flacără deschisă, pentru a reduce riscul de a provoca un incendiu.
- Lasă un întrerupător de la o sursă de iluminat deschis, ca să observi când revine alimentarea. Scoate restul aparatelor din priza, la reluarea curentului pot apărea şocuri electrice care să le afecteze.

Trusa de supravieţuire
Armata austriacă a sfătuit cetăţenii să îşi facă rezerve pentru a face faţă unor pene de curent masive. Acestea sunt similare celor recomandate de autorităţile europene în mai toate genurile de dezastre. Este vorba de o trusă de supravieţuire din care nu trebuie să lipseacă un radio cu baterii, o lanternă, apă de băut (2 litri de persoană pe zi; 3-5 zile), băuturi, ceai, cafea, mâncare durabilă pentru două săptămâni (paste, orez, conserve…), medicaţie esenţială pentru două săptămâni, trusă de prim ajutor şi articole de toaletă. Apoi este recomandat ca maşina să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin, pentru că benzinăriile nu ar funcţiona.