Bisericile au fost pline ieri, de Ziua Ortodoxiei

Credincioşii au venit în număr mare la biserică duminică, pentru a sărbători Ziua Ortodoxiei, dar şi Sfinţii 40 de mucenici. La Biserica Buna Vestire de pe strada Nicolae Iorga, credincioşii au venit să se roage şi să aducă mulţumiri lui Dumnezeu. 

Legenda ce stă la baza acestei sărbători este impresionantă. Este simbolul credinţei supreme la care sufletele măreţe nu renunţă, oricâte grozăvii ar trebui să îndure. Cei 40 de Sfinţi din Sevastia au fost întemniţaţi, loviţi cu pietre, ţinuţi în apa ca gheaţa a unui lac de munte, schingiuiţi şi arşi. În semn de respect pentru credinţa lor de nestrămutat şi pentru chinurile prin care au trecut, românii îi sărbătoresc în fiecare an pe 9 Martie, iar gospodinele gătesc în cinstea lor colaci în forma cifrei 8 (reprezentând corpul uman) care se numesc (în funcţie de zona geografică): mucenici, sfinţi, bradoşi sau boboneţi. Bărbaţii apreciază obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin, ce datează din moşi-strămoşi, când se credea că „porţia” de 40 sau 44 de pahare de vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Totuşi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin. De unde provine diferenţa? După tradiţia creştină, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. 

„Este Ziua Ortodoxiei şi, în acelaşi timp îi sărbătorim pe cei 44 de mucenici. Sper să nu beţi astăzi 40 de pahare de vin sau, dacă vă gândiţi să beţi 40 de pahare, să nu fie din cele mari, ci unele mici”, ne-a spus ieri o credincioasă. „Îi sărbătorim pe cei 40 de mucenici. Eu am şi adus 40 de mucenici şi i-am împărţit săracilor de la poarta bisericii”, ne-a mărturisit o altă femeie. 

Obiceiul de a face mucenici se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori sau mucenici”, în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului .

 

Ultima dintre „Babe” ne-a anunţat ploaie de Paşti. Urmează „Moşii”

În ziua de 9 martie, aflată „la hotarul” dintre Babe şi Moşi (zilele Babelor sunt între 1 şi 9 martie, iar cele ale Moşilor, între 10 şi 17 martie), se fac ritualuri de alungare a gerului. Mai exact, se loveşte pământul cu o bâtă, ca să iasă căldura din el şi să intre gerul. Dacă „babele” sunt rele, cu vreme rece şi capricioasă, „moşii” sunt zile în care căldura pune stăpânire pe începutul lunii martie.Tot tradiţia populară spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte, care în acest an cade pe 20 aprilie.