Biserica ortodoxă a uitat să comunice

Teodor Bakonsky, una dintre cele mai titrate voci ale intelectualității din România, s-a aflat ieri la Brașov, pentru a-și exprima punctul de vedere – bine documentat - în privința destinului creștinismului. Bakonsky a onorat astfel invitația Facultății de Litere din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov de a se înscrie în discuții sub genericul „Conferințele Microsoft”. Discuțiile s-au purtat în Aula Universității, mai exact în bibliotecă, unde a luat loc printre profesorii universitari și celebrul Vladimir Tismăneanu. În ciuda temei, discuția a urmat calea unei analize istorice, sociale, religioase, antropologice și filosofice. Baconsky a arătat că printre cauzele care generează criza spiritualității în Europa este tehnolgia comunicației. „Generațiile «hi-tech» folosesc internetul, chatul, messengerul, blogul ca să comunice ceva, în locul discuțiilor directe. Nu mai există contactul „față în față”, a spus invitatul. El a arătat că credințele „marginale” încep să ocupe un loc tot mai important în viața noastră. „Tot mai mulți europeni încep să creadă în reîncarnare, horoscop, astrologie și până la parapsihologie, astfel încât s-a ajuns la hibridarea credinței personale”, a spus Baconsky, arătând că credința creștină nu mai este pură sau unică. Practic, aceste tendințe din modă – precum horoscopul, care este zilnic omniprezent în mass-media – încep în multe cazuri să eclipseze ritualurile creștine. Real Madrid, comparat cu Papa Oamenii și-au creat „idoli” moderni care uneori valorează mai mult decât simbolurile creștine. Spre exemplu, invitatul a amintit că, pentru microbiști, venirea galacticilor de la Real Madrid la București a fost comparată cu venirea Papei Ioan Paul al II-lea în România. Apoi mai există și inflația hermeneutică (interpretarea și analiza vechilor texte biblice – n.r.). „S-a scris prea mult, s-a vorbit prea mult de creștinism. A fost victima proprie, fiind în același timp un model, cât și un ideal”. Apoi, fostul ambasador al României la Vatican a arătat și vina pe care o poartă biserica în această criză spirituală. „Biserica are o reputație conservatoare în sens mai degrabă prost. Nu conservă neapărat ce-i mai bun, ci ce este mai vechi și mai puțin actual”, a precizat Baconsky, arătând că clerul a adoptat un profil autodefensiv: „bisericile tind să se izoleze”. Poate cea mai mare problemă a instituțiilor bisericești este lipsa de comunicare. „Biserica e foarte la zi cu tehnologia. Sunt site-uri, bloguri, forumuri, călugări cu ultimul model de mobil la ureche. E mai puțin la zi cu discursul, cu felul în care se adresează. De multe ori ai impresia că predica e o vorbire în orb pe lângă ce ne doare. Dar și lucrul ăsta va evolua dacă țipă cineva. Și întâlnirea bisericii cu democrația e un șoc”, a spus Baconsky. „Viitorul lumii creștine va fi reprezentat de dialogul cu lumea necreștină” Ierarhia din biserică este pregnantă, fapt pentru care schimbarea nu poate să vină de jos, de la bază. Canoanele sunt prea aspre și sunt anacrone, creștinii primind pedepse care se aplicau acum câteva secole. Apropiindu-se de sfârșit, Baconsky a arătat în concluzie că, din punctul lui de vedere, „viitorul lumii creștine va fi reprezentat de dialogul cu lumea necreștină”. „Viitorul creștinismului depinde de propria providență, de logica lui metaistorică, postistorică, de Dumnezeu, dar și de oameni, de amploarea crizei spirituale prin care trece Europa. Probabil că nu am atins fundul bazinului și probabil că va trebui să ne ducem foarte jos în această deșertificare spirituală, pentru a avea din nou o întâlnire cu Dumnezeu, precum Moise după ce a străbătut deșertul. În istoria Bisericii au existat epoci pline de optimism precum și altele mai degrabă sumbre, orientate spre sfârșitul lumii. Există potențial și în trecutul creștinismului, dar și în prezentul lui. Nu pentru a recrea ceea ce a fost, ci pentru a reinventa spiritul prin aranjamente politice, prin noi spații, prin recunoașterea unor personalități care îi pot da un sens acestui proces. În termeni medii și în calitate de creștin sunt optimist în privința viitorului creștinismului. Însă nu un optimism imbecil, necritic”, a conchis Baconsky.