Biserica începe demersurile pentru canonizarea lui Arsenie Boca

15 august, Mănăstirea Sâmbăta – Sfinţirea altarului lui Arsenie Boca.

 

Mitropolia Ardealului, dar şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au început demersurile pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. De asemenea, există o petiţie online prin care simplii credincioşi solicită liderilor spirituali ortodocşi să înceapă ceea ce mulţi aşteaptă de multă vreme: ridicarea marelui „pictor de suflete” la rang de sfânt. Astfel, s-a stabilit o comisie care va analiza viaţa Părintelui Arsenie, scrierile şi activitatea acestuia. Un alt criteriu important îl reprezintă evlavia populaţiei, iar părintele Arsenie Boca este adulat de sute de mii de credincioşi. „Putem vorbi de un fenomen al evlaviei populare, dar trebuie sa facem distincţie intre evlavia autentică şi superstiţia, bigotismul multora dintre cei care merg la mormânt. Părintele Arsenie Boca a fost cel mai mare contestatar al pseudomisticismului”, a precizat părintele Costel Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. După ce va întocmi dosarul, acesta va fi înmânat Sfântului Sinod, unde se va lua decizia. „A fost trimisul lui Dumnezeu în vremea noastră, pentru a ne arăta adevărata cale de întâlnire cu Domnul Nostru, Iisus Hristos. Părintele te cunoştea mai bine decât te cunoşteai tu şi se putea coborî la nivelul fiecăruia, pentru a-l putea înţelege mai bine. Părintele putea să stea de vorbă cu oricine şi pe toţi îi depăşea cu puterea harului pe care îl avea. A început cu trezirea evlaviei la Sâmbăta de Sus şi apoi a continuat aici, la Prislop“, spune şi una dintre măicuţele de la Mănăstirea Prislop, citată de site-ul crestinortodox.ro. 

În anul 1939, părintele Arsenie Boca a petrecut trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, iar apoi a fost închinoviat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov). La 3 mai 1940, în Vinerea Izvorului Tămăduirii din acel an, este tuns în monahism, primind numele de Arsenie. La 10 aprilie 1942 este hirotonit preot, iar din 1940 a declanşat la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”.